Cum va arata sistemul bancar in anii urmatori se decide in buna masura in perioada ramasa pana la sfarsitul anului, cand cumparatorul BCR ar putea fi selectat din cei noua investitori ramasi in cursa, in timp ce privatizarea CEC ar urma sa avanseze, de asemenea, pana in faza negocierilor finale cu cei mai buni doi candidati selectati.
Cu numai trei saptamani inainte de termenul limita pentru depunerea ofertelor financiare pentru BCR - 17 octombrie - comisia de privatizare a celei mai mari banci de pe piata s-a gandit sa-i anunte pe competitori ca pretul oferit va reprezenta 90% din grila de evaluare pentru departajare si numai 10% din punctaj va tine cont de criteriile tehnice.
Adica declaratiile oficiale anterioare privind obiectivul major de maximizare a pretului au acum si o baza concreta. Ceea ce a surprins nu a fost atat anuntul in sine - avand in vedere ca la alte privatizari de banci din Europa Centrala pretul a contat chiar in proportie de 95% -, ci intarzierea cu care a fost facut, la o luna dupa strategia de privatizare fusese modificata pentru a doua oara.
Cu toate ca pretul este declarat a fi elementul determinant, mai multi competitori sustin ca ar trebui luate in calcul si alte aspecte legate de perspectivele de dezvoltare pe care unul sau altul le-ar oferi pentru BCR.
Pe de alta parte, pe piata se fac speculatii privind o serie de aspecte de ordin mai degraba subiectiv: in ce masura ar putea rezulta o concentrare bancara in mainile capitalului francez, austriac sau grecesc, care ar fi forta investitionala a unui cumparator de talie financiara mai modesta, in ce masura ar ajuta integrarea BCR intr-o retea puternica la nivelul Europei Centrale si de Est ori inglobarea bancii intr-un grup international puternic, chiar daca lipsit de experienta in regiune.
Pe baza grilei de punctaj aprobata recent vor fi analizate ofertele angajante care trebuie depuse cel mai tarziu la 17 octombrie si vor fi selectati doi investitori cu care vor fi purtate negocieri in vederea finalizarii termenilor tranzactiei.
Cei doi finalisti vor inainta oferte financiare imbunatatite, care sa permita departajarea. Astfel, castigatorul procesului de privatizare va fi declarat ofertantul care va oferi in a doua etapa cel mai mare pret pentru pachetul de actiuni scos la vanzare. Investitorii pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune la BCR, fie o participatie de 61,8825%, insa majoritatea au declarat public ca vor licita pentru pachetul mai mare.
Dupa preselectia realizata pe baza scrisorilor de intentie si abandonul declarat de olandezii de la ABN Amro, in cursa pentru preluarea BCR au ramas trei banci belgiene - Fortis, Dexia si KBC-, Banca Nationala a Greciei, Banco Comercial Portugues, doua banci cu prezenta regionala solida - Banca Intesa si Erste Bank (la fel ca si KBC, de altfel), precum si doi giganti care ar face astfel primul pas pe piata de retail din Europa Centrala si de Est - Deutsche Bank si BNP Paribas.
Numai doua dintre cele zece banci ramase in cursa pentru BCR se afla in topul primelor zece grupuri internationale ca valoare a activelor detinute in tari ale Europei Centrale si de Est - KBC, care detine prima pozitie, cu 35,2 mld. de euro, si Banca Intesa, situata pe locul sapte, cu 16,5 mld. euro.
In Ungaria, belgienii de la KBC detin pozitia secunda, in timp ce Banca Intesa controleaza a patra banca dupa marimea activelor, potrivit datelor stranse intr-un studiu realizat de Bank Austria Creditanstalt.
Pozitia dominanta a KBC este vizibila si in Cehia, unde grupul detine cea mai mare banca. In rest, nici un pretendent al BCR nu detine o pozitie in top 5. In Slovacia, italienii de la Intesa sunt pe locul al doilea pe piata, in timp ce KBC ocupa locul al patrulea.
BNP Paribas si Deutsche Bank, cei mai puternici competitori de la BCR dupa valoarea activelor - 905,9 miliarde de euro, respectiv 901 miliarde de euro -, nu conteaza pe piata de retail a Europei Centrale si de Est.
Sigur ca fiecare are relativ la indemana ocuparea unei pozitii solide in regiune prin preluarea unuia din grupurile cu expunere pe mai multe piete, cum sunt cele austriece, Erste sau Raiffeisen, ori cel ungar - OTP.
Deocamdata, atat francezii, cat si germanii incearca sa construiasca un cap de pod prin cumpararea celei mai mari banci romanesti, cu active de peste sapte miliarde de euro.
KBC este o banca din alta liga, avand active de 296 de milioane de euro la sfarsitul anului trecut, insa preluarea BCR i-ar consolida in mod evident pozitia de lider regional ca nivel al activelor si prezenta pe cele mai importante piete.
Pe o pozitie similara se situeaza Banca Intesa, si ca valoare a activelor - 274,5 miliarde de euro, si ca expunere in regiune, participarea la privatizarea BCR reprezentand sansa unui pas mare in clasamentul Europei Centrale si de Est si, implicit, european avand in vedere potentialul de crestere.
Printre jucatorii care arata o hotarare solida de a se lupta pentru BCR se numara belgienii de la Dexia, care concureaza in paralel si la CEC. Acestia considera ca atunci cand pretul maxim este considerat cel mai important criteriu in evaluarea ofertelor pentru privatizare, exista o garantie in plus ca procedura este corecta si transparenta si nimeni nu va putea sa conteste, ulterior, rezultatul. Insa la fel ca majoritatea competitorilor, Dexia crede ca este important ca si alti factori sa fie luati in considerare - soliditatea bancilor ofertante, planul de afaceri propus, precum si angajamentele asumate in eventualitatea preluarii.
Un pariu regional ar putea incerca si grupul belgiano-olandez Fortis, care detine active de 694 de miliarde de euro, desi nu are experienta pe pietele din zona.
Achizitia BCR a devenit din vara acestui an si prioritatea celei mai mari banci portugheze, Millenium BCP, si in acelasi timp celei mai mici banci inscrise in cursa, care incearca sa gaseasca piete de extindere care vor avea un ritm mare de crestere in urmatorii ani.
In ceea ce-i priveste pe austriecii de la Erste Bank, acestia raman cu ochii pe CEC, care are un istoric si un specific similar de banca de economii, insa sunt tentati si de BCR, unde investitiile necesare ar fi semnificativ mai mici decat in cazul CEC.
Privatizarea celei mai vechi banci romanesti a antrenat trei dintre bancile care au depus scrisori de intentie pentru BCR: pe langa Erste, Dexia si Banca Nationala a Greciei.
Dupa abandonul olandezilor de la Rabobank, in cursa pentru CEC au mai ramas bancile Societe Generale, Raiffeisen, Monte dei Paschi di Siena, OTP si EFG Eurobank.
In acest caz, este de asteptat ca ofertantii cei mai agresivi sa fie eventualii perdanti din competitia pentru CEC. Demersul italienilor de la Monte dei Paschi nu pare sa aiba in spate o strategie de expansiune in regiune, in timp ce pentru Societe Generale, Raiffeisen si EFG Eurobank este in joc consolidarea deplina a actualelor pozitii detinute pe piata, dar si aspecte precum blocarea intrarii unui potential concurent la nivel regional.
Ramane de vazut care dintre bancile inscrise in cele doua competitii si care nu sunt inca prezente pe piata se vor incapatana sa continue proiectul extinderii prin incercari de a cumpara alte banci sau chiar prin investitii de la zero, asa cum se arata dispusi sa faca austriecii de la Erste Bank.
Cert este ca interesul pentru piata romaneasca este cat se poate de mare, avand in vedere nivelul inca foarte scazut al bancarizarii, ceea ce creeaza premisele ca tranzactiile din sectorul bancar sa se incheie la preturi ridicate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
