Semnalul de crestere a dobanzilor dat de banca centrala pe 10 noiembrie si intarit printr-o a doua interventie pe piata monetara in 15 noiembrie a ajuns sa se reflecte in majorari ale dobanzilor pe piata interbancara, insa fara ca aceste miscari sa se transmita si in relatiile cu clientii standard.
Cel mai repede au resimtit cresterea de dobanzi clientii care au de rambursat credite in lei cu dobanda legata de rata BUBOR la diferite scadente, adica de dobanda medie la depozitele atrase de banci pe piata monetara interbancara.
In ultimele doua saptamani, ratele BUBOR au inregistrat cresteri de pana la 1,5 puncte procentuale la scadentele de pana la 3 luni inclusiv si de numai 0,2-0,3 puncte la scadentele de 6-12 luni.
In paralel cu aceasta tendinta de crestere usoara, spread-urile pe piata au ramas foarte ridicate, de pana la 4 puncte procentuale, reflectand nesiguranta bancilor fata de ceea ce se va intampla in continuare.
Cel putin semnalele date de BNR pana acum sustin o perspectiva de crestere a dobanzilor in scopul contracararii presiunilor inflationiste. Pe 10 noiembrie, banca centrala a atras de pe piata circa 6,25 mld. lei (echivalentul a 1,71 mld. euro) printr-o emisiune de certificate de depozit la trei luni, pentru care a acceptat o dobanda medie de 5,98%, cu 1,64 puncte mai mare decat la licitatia precedenta, dobanda maxima ajungand chiar la 7,45%.
A doua miscare a venit pe 15 noiembrie, cand BNR a absorbit in depozite pe o luna alte 6 miliarde de lei, la o dobanda de 7,5%, egala cu dobanda de politica monetara confirmata de Consiliul de Administratie pe 9 noiembrie.
Daca dupa prima operatiune cu certificatele de depozit dobanzile de pe piata interbancara de-abia s-au miscat, saptamana trecuta cresterea a inceput sa se transmita in mod mai vizibil.
Majorarile de dobanda acceptate de BNR s-au reflectat repede si pe piata valutara, unde fiecare operatiune a bancii centrale pe piata monetara a determinat scaderi ale cursului euro, ceea ce sugereaza o buna functionare a pietelor financiare.
Chiar daca astfel risca sa atraga din nou atentia capitalurilor speculative, banca centrala se arata mai preocupata de riscul unor derapaje ale inflatiei, fiind evident ca nu le poate controla cu dobanzi real negative, care incurajeaza mai degraba consumul decat economisirea.
Pe de alta parte, cu toate ca BNR a hotarat sa reia sterilizarea in cantitati consistente, lupta cu lichiditatile se poate dovedi putin eficienta in conditiile intrarilor de valuta. Mai mult, acestea vor creste in perioada urmatoare, cand este de asteptat un nou varf al sumelor trimise acasa de romanii care muncesc in strainatate. Deja la casele de schimb valutar din apropierea marilor centre comerciale se formeaza cozi din ce in ce mai lungi cu oameni care schimba valuta pentru a cheltui leii pe bunuri de consum.
In acest context, efortul de sterilizare al BNR ar putea ramane putin eficient, singurul debuseu important pentru surplusul de lichiditati putand fi creditarea in lei, care tinde sa-si ia avant in ultima perioada.
Cat priveste economisirea, bancile au remarcat ca aceasta nu este totusi foarte flexibila la miscarile de dobanda, asa incat nu s-au grabit sa mai ridice dobanzile la depozite in urma majorarilor operate de BNR.
De asemenea, este putin probabil in aceasta perioada apropiata de Sarbatori ca bancile sa majoreze dobanzile la creditele noi in lei, optand mai degraba pentru campanii promotionale care sa le permita sporirea volumelor sumelor acordate clientilor.
In acelasi timp, abundenta intrarilor de valuta de la romanii din strainatate ar putea tempera tendintele de crestere a cursului, care consemneaza o depreciere de 0,7% a leului in ultima luna in raport cu euro, BNR calculand vineri un curs de 3,6390 lei pentru un euro. In aceeasi perioada, dolarul a crescut cu 3,7%, ajungand sa fie cotat la 3,1150 lei.
In sedinta de tranzactionare de vineri, cotatiile se situau la deschidere la niveluri de 3.6330/3.6390 lei pentru un euro, usor mai ridicate decat cele de 3.6310/3.6360 lei inregistrate la inchiderea de joi.
De la inceputul lunii noiembrie, cursul a consemnat numeroase fluctuatii, intre un minim de 3,62 lei si un maxim de 3,69 lei, presiunile de urcare spre o cotatie de 3,7 lei pentru un euro fiind temperate mai ales de miscarile BNR de pe piata monetara, care i-au luat prin surprindere pe jucatori, atat prin volumele operatiunilor, cat si prin nivelul dobanzilor acceptate.
Probabil ca tocmai pe elementul surpriza va miza banca centrala si in perioada urmatoare, in incercarea de a contracara presiunile inflationiste.
BNR poate beneficia de conjunctura externa dominata de asteptari privind cresterea dobanzilor atat la dolar, cat si la euro, si care atenueaza riscul atragerii de capitaluri speculative chiar daca dobanzile la leu urca usor. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
