Toate cele trei banci care au depus oferte angajante pentru CEC au trecut primul test al conformitatii documentelor tehnice cu cerintele caietului de sarcini si al depunerii garantiei de participare, a anuntat Comisia de privatizare.
"Din punctul nostru de vedere, toate bancile care au depus oferte, National Bank of Greece (NBG), OTP Bank si Raiffeisen Bank, pot participa in continuare la procesul de privatizare a CEC", a declarat Sebastian Vladescu, seful Comisiei.
Castigatorul ar urma sa fie anuntat in cel mult doua luni. Martea viitoare vor fi deschise ofertele financiare, in functie de care Comisia va stabili daca in faza ofertelor imbunatatite merg doua sau toate cele trei banci.
Spre deosebire de privatizarea BCR, unde pretul a dat punctajul competitorilor in proportie de 100%, de aceasta data pretul are o pondere de 75%. In ultima perioada, autoritatile au semnalizat o temperare a asteptarilor legate de pret, chiar premierul Calin Popescu-Tariceanu afirmand luni ca exista diferente valorice mari intre BCR si CEC. In aceste conditii, opiniile pietei bancare nu dau credit unui scenariu de anulare a privatizarii CEC din cauza pretului care ar putea fi considerat mic fata de un reper anume.
"Cred ca cei care vand CEC au revenit cu picioarele pe pamant in privinta asteptarilor legate de pret, realizand ca CEC nu e BCR. Trebuie avut in vedere si carui segment de piata i se adreseaza CEC, ce putere de cumparare are acesta si implicit ce oportunitati de a face bani va avea cumparatorul. Efortul investitiei in reteaua CEC va fi foarte mare, iar banca nici nu beneficiaza de bonusul de cota de piata pe care il avea BCR", a comentat pentru ZF Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Bank Romania.
Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania, nu crede ca procesul va fi anulat "pentru ca nu exista alternativa". "Chiar daca statul ar face efortul unei recapitalizari a CEC, nu exista nici o garantie ca banca va deveni performanta. A pune aceasta problema inseamna a reveni la intrebarea daca statul poate fi un bun administrator de banca", a declarat pentru ZF Rasvan Radu.
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), spune ca statul ar trebui sa aiba in vedere un pret minim sub care sa nu vanda. "Cred insa ca si cu trei ofertanti competitia ramane importanta", a declarat Ghetea.
"Un investitor nu poate plati mai mult decat face. Cel care cumpara ofera un pret astfel incat sa-si poata rentabiliza operatiunile intr-un termen rezonabil, iar statul trebuie sa inteleaga ca nu poti astepta un miracol de la o banca ce nu reuseste sa se dezvolte", comenteaza si Sorin Popa, directorul general adjunct al BRD-SocGen. El considera ca ar fi neprofesionist din partea statului sa anuleze procesul de privatizare in aceasta faza.
Dintre cei trei ofertanti ramasi, Rasvan Radu crede ca sansele cele mai mari le va avea investitorul care s-a angajat prin oferta depusa sa pastreze cat mai mult din profilul actual al CEC. In acelasi timp, el admite ca un asemenea angajament ar pune o presiune mare asupra castigatorului in conditiile in care acesta va avea de recuperat investitia, iar raportul risc/castig este inca ridicat in zonele rurale.
Radu Craciun este de parere ca CEC poate reprezenta o achizitie cu valoare adaugata maxima in primul rand pentru o banca care are deja un portofoliu substantial de credite si pentru dezvoltarea caruia depozitele atrase de CEC ar fi foarte utile. In particular, preluarea CEC ar prezenta pentru OTP sansa unui salt pana in liga bancilor mari, in timp ce NBG si mai ales Raiffeisen detin deja pozitii semnificative.
"Problema ar fi ca CEC are active mici sub forma de credite pentru corporatii si persoane fizice, si chiar daca cumparatorul ar avea astfel asigurata finantarea, ar avea de luptat in continuare pentru a castiga cota de piata", mai spune Radu Craciun.
In toamna lui 2005, nu mai putin de noua banci isi exprimau interesul pentru CEC, inclusiv Erste Bank, care a castigat BCR. In finala au ramas trei.
Rasvan Radu crede ca retragerea din cursa a mai multor investitori poate fi pusa atat pe seama prelungirii procesului, timp in care fiecare a fost nevoit sa-si adapteze propriile strategii, cat si a ceea ce a aratat analiza cifrelor din camera de date a CEC, inclusiv in relatie cu asteptarile de pret invocate de autoritati.
Sorin Popa spune ca numarul initial de noua potentiali investitori a reprezentat un semnal clar ca asteptarile erau foarte mari. Au urmat apoi evaluarile din camera de date si amanarile pe parcursul procesului. "Retragerile succesive ar putea sugera ca a fost identificata o anumita slabiciune a CEC", speculeaza Popa. Atat Dexia, cat si EFG Eurobank, care s-au retras chiar pe ultima suta de metri, intrasera din nou in camera de date a CEC dupa reluarea procesului la inceputul lunii aprilie.
Radu Ghetea afirma ca reducerea la trei a numarului de investitori "nu inseamna ca a scazut interesul pentru CEC, ci ca aceia care au ramas sunt cei cu adevarat hotarati sa investeasca". El explica retragerea mai multor investitori prin faptul ca probabil dupa investigarea situatiei CEC au gasit de cuviinta ca o astfel de investitie nu s-ar potrivi cu strategia lor. "Pana la urma, mi se pare normal ca la inceput sa fie mai multi, iar pe parcurs sa se retraga, in functie de strategia fiecaruia si fara ca aceasta sa insemne ca afacerea cu CEC ar fi proasta", mai spune Ghetea. Oricum, seful ARB se asteapta la o restructurare a ierarhiei bancilor in urma privatizarii CEC.
Radu Craciun, analist-sef la ABN AMRO Bank Romania
"Cred ca cei care vand CEC au revenit cu picioarele pe pamant in privinta asteptarilor legate de pret, realizand ca CEC nu e BCR. Trebuie avut in vedere si carui segment de piata i se adreseaza CEC, ce putere de cumparare are si implicit ce oportunitati de a face bani va avea cumparatorul."
Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania
"Sansele cele mai mari le va avea investitorul care s-a angajat prin oferta depusa sa pastreze cat mai mult din profilul actual al CEC. E drept insa ca un asemenea angajament ar pune o presiune mare asupra castigatorului in conditiile in care acesta va avea de recuperat investitia, iar raportul risc/castig este inca ridicat in zonele rurale."
Sorin Popa, director general adjunct al BRD-SocGen
"Un investitor nu poate plati mai mult decat face. Cel care cumpara ofera un pret astfel incat sa-si poata rentabiliza investitia intr-un termen rezonabil, iar statul trebuie sa inteleaga ca nu poti astepta un miracol de la o banca ce nu reuseste sa se dezvolte. Ar fi neprofesionist ca procesul sa fie anulat in aceasta faza."
Radu Ghetea, presedintele ARB
"Chiar si cu trei investitori competitia pentru CEC ramane importanta. Nu inseamna ca a scazut interesul pentru CEC, ci ca aceia care au ramas sunt cei cu adevarat hotarati sa investeasca. Mi se pare normal ca la inceput sa fie mai multi, iar pe parcurs sa se retraga, in functie de strategia fiecaruia si fara ca aceasta sa insemne ca afacerea CEC ar fi proasta."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
