Cresterea soldului restantelor s-a accelerat in primele cinci luni ale acestui an, inregistrand o majorare de circa 54%, dupa ce in perioada ianuarie-mai 2006 cresterea fusese de 12%.
Acumularea de restante a crescut in contextul in care dobanzile la creditele noi in lei a coborat cu 1,85 puncte procentuale in ultimul an, in timp ce dobanda la creditele noi in euro a scazut cu aproape un punct procentual.
Potrivit datelor publicate de BNR, chiar si dobanda medie la creditele in euro existente in sold s-ar fi redus cu 0,93 puncte procentuale din mai 2006 pana in mai 2007, in ciuda tendintei de crestere treptata a dobanzii de referinta la euro pe pietele internationale.
Statistica bancii centrala indica scaderi de dobanda inclusiv la creditele ipotecare mai vechi, desi majoritatea bancilor aplica dobanzi indexate periodic cu ratele de referinta internationale, ceea ce a antrenat de fiecare data scumpiri ale creditelor.
Totusi, scumpirile respective au fost compensate in buna masura de aprecierea nominala a leului, care se apropie de 8% fata de nivelul de la inceputul acestui an, ceea ce ar insemna ca majorarea restantelor nu poate fi pusa in seama cresterii dobanzii de referinta la euro.
Pe de alta parte, chiar si creditele in lei existente au inregistrat fluctuatii ale dobanzilor, in functie de conditiile de pe piata monetara, in conditiile in care bancile iau in calcul ratele de referinta.
Totusi, si in acest caz datele publicate de BNR indica o ieftinire substantiala a creditelor in lei existente in sold, de la o dobanda medie de 16,75% in luna mai 2006, la 14,74% in luna mai 2007, respectiv cu doua puncte procentuale.
Cert este ca rata riscului de credit la nivelul sistemului bancar, determinata prin raportarea creditelor clasificate ca indoielnice si pierdere la totalul creditelor si dobanzilor clasificate de banci, a crescut treptat in decursul ultimului an: de la 2,61% in decembrie 2005 la 3,19% in mai 2007, respectiv cu mai mult de jumatate de punct procentual.
In acelasi timp, ponderea creditelor restante si indoielnice nete in totalul activelor bancilor s-a mentinut la 0,16% la nivelul lunii mai, fata de 0,15% in decembrie 2005, dupa ce a inregistrat varfuri de pana la 0,19% in mai 2006.
Cresterea riscului de credit este insa reflectata de majorarea provizioanelor constituite de banci, datele BNR indicand aproape o triplare din decembrie 2005 pana in mai 2007, respectiv de la 698 de milioane la 1,87 miliarde de lei (circa 584 milioane de lei).
Luna mai a acestui an a marcat practic o stagnare a activelor bilantiere nete ale bancilor, la nivelul de aproape 184 miliarde de lei (55,7 miliarde de euro) comparativ cu aprilie, posibil in contextul in care multi clienti de retail au amanat contractarea unui credit in asteptarea noilor norme cu conditii mai flexibile.
Pe primele cinci luni ale anului activele sectorului bancar au inregistrat o crestere de 6,4%, respectiv de aproape 32% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cresterea activelor a ajuns sa fie sustinuta intr-o proportie din ce in ce mai mare de dinamica creditului, care tinde sa se apropie de o pondere de 60% din totalul activelor bancare. Din mai 2006 si pana in mai 2007, ponderea creditelor totale nete acordate de banci a urcat cu peste sapte puncte procentuale in totalul activelor.
Cu toate acestea, majoritatea bancherilor considera irelevanta evolutia activelor si sustin ca nu iau in calcul situatia cotelor de piata in functie de active. Unul dintre argumentele invocate tine de practica extinsa a asa-numitului "export" de credite, de fapt de inregistrare a unor credite de valori mari acordate in Romania direct in bilanturile bancilor-mama, din cauza nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii, mai ales la valuta, dar si la lei.
Situatia este valabila mai ales pentru sectorul corporate, unde, pentru a ramane competitive in fata concurentilor care acorda finantari direct din afara, bancile locale apeleaza la bancile-mama care asigura liniile de credit, in timp ce bancherii locali se ocupa de aranjarea finantarii si de urmarirea derularii creditelor.
Evolutia asecendenta a creditelor "expatriate" este reflectata de discrepantele care apar intre soldul creditelor publicat de bancile locale si de datele inregistrate de bancile-mama, care tin cont de locul de originare a finantarilor, chiar daca banii vin direct de la Viena, Paris sau Atena.
Bancherii se plang din ce in ce mai des ca in prezent, in contextul in care practic orice firma poate merge sa se imprumute direct in Europa, cu costuri mai mici, in mod inevitabil o serie de oportunitati de afaceri nu vor fi "jucate" in Romania, ci se vor transfera peste granita, atat timp cat BNR intarzie sa puna jucatorii in pozitii de egalitate prin reducerea rezervelor minime la valuta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
