Sistemul bancar are cu ce se lauda la final de an: expansiunea creditului a ridicat soldul total la aproape 12 mld. euro, insa nici economiile n-au ramas mai prejos, depasind cu brio pragul de trei miliarde de euro.
Viteza anualizata de crestere a creditului neguvernamental s-a domolit pana la un nivel care nu mai ridica mari probleme - 32,1% in termeni reali la sfarsitul lunii septembrie, fata de un varf de acceleratie de aproape 50% atins in decembrie 2003. Pe acest fond de temperare a creditarii, dominanta imprumuturilor in euro si dolari pare de neoprit, in conditiile in care scaderea dobanzilor la creditele in lei a ramas prea timida pentru a lasa loc de comparatie cu un cost sensibil mai redus al unui credit in valuta.
Anul 2004 a fost dedicat expansiunii operatiunilor de retail. Simtind valul cererii de credite, multe institutii de credit, incepand cu filialele unor banci straine, au hotarat ca a venit vremea sa investeasca in servicii pentru clientii persoane fizice, punand pe picioare strategii din ce in ce mai agresive pentru a obtine o cota de piata cat mai mare.
Asa ca nu a fost nevoie de mai mult pentru ca a doua jumatate a anului sa se transforme intr-o cursa a expansiunii retelelor de sucursale si agentii.
Finantarea din exterior, ieftina si la indemana
Sistemul bancar romanesc incheie anul 2004 intr-o pozitie de debitor net la extern din ce in ce mai consistenta. Bancile au ajuns sa apeleze masiv la finantare externa - din ce in ce mai ieftina si usor de obtinut. In primul rand cele care sunt astfel sprijinite de bancile mama din strainatate, o alta sursa fiind liniile de credit de la institutii financiare internationale precum BERD si IFC, dar si creditele de la banci de investitii. Asa au ajuns ca la sfarsitul lunii septembrie 2004 sa datoreze la extern peste trei miliarde de euro, adica de peste trei ori mai mult decat la sfarsitul lui 2002. Dupa noua luni din acest an, 1,4 miliarde de euro reprezentau credite pe termen scurt. In acelasi timp, pasivele interne din bilanturile bancilor insumeaza echivalentul a 17 mld. euro.
In topul bancilor care s-au finantat din exterior s-a detasat Raiffeisen Bank, care a obtinut in ultima parte a anului cel mai mare credit sindicalizat primit de o banca romaneasca, in valoare de 250 milioane de dolari, pe trei ani, dupa ce BCR a atras la inceputul lui 2004 suma de 200 milioane de dolari, pe doi ani.
Evident, principala destinatie a finantarilor externe este sustinerea expansiunii portofoliilor de credite. Iar finantarea din exterior continua sa reprezinte, din pacate, sursa cea mai la indemana pentru asigurarea de fonduri pe termen mediu si lung la costuri rezonabile.
Au aparut si bancile de nisa
Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), prima institutie financiara care administreaza un sistem de economisire-creditare in domeniul locativ si Porsche Bank, o banca austriaca specializata in produse de finantare a achizitiilor de automobile, sunt primele care au ocupat segmente clar definite ale pietei bancare.
Pana in 2004, majoritatea jucatorilor de pe piata au optat pentru structuri de banci universale, cu exceptia filialelor unor banci straine, care s-au concentrat pe segmentul de clienti companii, si a CEC, care si-a pastrat in buna masura specificul de banca de economii, creditarea ocupand un loc marginal.
Anul care se incheie a marcat insa si inceputul migratiei bancilor axate pe corporate catre piata de retail, care ofera cel mai important potential de crestere si chiar de supravietuire in conditiile unei concurente estimata sa devina din ce in ce mai dura.
In acest context, RBL si Porsche Bank deschid noi nise pe piata financiara, fiind de asteptat ca zona creditarii locative sa atraga in scurta vreme si alti jucatori.
Un exemplu este proiectul grupului german HVB, care intentioneaza sa aduca pe piata romaneasca subsidiara sa de economisire-creditare pentru constructia de locuinte. O alta banca germana, LBS Bayerische Landesbausparkasse, nu se consoleaza dupa ratarea afacerii cu CEC prin care urma sa infiinteze prima institutie de gen din Romania, tatonand in continuare piata in cautarea unui partener.
Cat priveste Porsche Bank, aceasta va exploata potentialul considerabil de afaceri din zona comertului cu automobile. Alaturi de creditul auto, banca ofera si produse de economisire, disponibile tuturor clientilor.
Cu intrarea RBL si Porsche Bank, numarul institutiilor bancare a continuat sa creasca, ajungand la 42, inclusiv o cooperativa. Din fericire a crescut rapid si piata, astfel incat numerosii jucatori inca reusesc sa-si gaseasca loc.
Gradul de concentrare a ramas foarte ridicat, cu perspective de crestere in continuare, primii cinci jucatori controland peste 60% din activele sistemului. Nevoia de capitaluri pentru investitii, inclusiv in contextul constrangerilor impuse de aderarea la UE, ar putea determina presiuni substantiale pentru consolidari prin fuziuni si achizitii. Acestea au tot fost anticipate in ultimii doi-trei ani, insa 2005-2006 chiar ar putea aduce primele astfel de miscari.
Creditul a incetinit, dar tot a crescut mai repede decat economiile
Creditul neguvernamental a inregistrat o crestere substantiala, de aproape 29% in primele zece luni ale anului, pana la un sold de 402.248 de miliarde de lei (10 miliarde de euro), potrivit datelor Bancii Nationale.
Depozitele clientilor nebancari totalizau in octombrie 496.183 de miliarde de lei (12,4 miliarde de euro), in crestere cu 25% fata de inceputul anului. Sectorul nebancar isi pasreaza astfel o pozitie confortabila de creditor net in relatia cu bancile.
Comparativ cu luna octombrie a anului trecut, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 46%, in scadere evidenta fata de ritmul din 2003, cand soldul imprumuturilor a crescut cu 69%. Aceasta in masura in care intervalul octombire la octobmrie curpinde si ultimele luni ale anului precedent, cand a aparut o frenezie a creditului de consum. Atunci, expansiunea rapida a creditarii a impus masuri restricitve din partea bancii centrale, printre care majorarea dobanzii de interventie (pana la un varf de 21,25%) si introducerea normelor privind creditele de consum. Temperarea ritmului de crestere a imprumuturilor a permis BNR sa opereze de la jumatatea anului sapte reduceri ale dobanzii de interventie, pana la 17%. Totodata, ponderea detinuta de moneda nationala in structura imprumuturilor a scazut de la 45% la inceputul anului la 38%, datorita dobanzilor mari percepute, care au facut mai artactive imprumuturile in valuta. La aceasta s-a adaugat si aprecierea reala a leului fata de celelalte monede.
Restantele la ramburasarea creditelor, care au constituit un motiv de ingrijorare la inceputul anului, mai ales dupa ce in primele luni inregistrasera un ritm dublu de crestere fata de credite, au ramas la valori acceptabile. La sfarsitul lui octombrie restantele la creditele acordate in lei totalizau 2.491 de miliarde de lei (62 de milioane de euro), reprezentand astfel mai putin de 1,6% din creditele acordate. De altfel, soldul acestor restante a scazut in valoare absoluta comparativ cu septembrie. La creditele in dolari restantele insumau 3.002 miliarde de lei (75 milioane de euro), respectiv 1,2% din imprumutrile acordate.
Preluarea anului: OTP a cumparat RoBank
Invocate din ce in ce mai des, achizitiile si fuziunile pe piata bancara au ramas o raritate in 2004: singura tranzactie de preluare a fost cea prin care fosta banca de economii a Ungariei, OTP Bank, a cumparat RoBank, una din institutiile de credit autohtone de talie mica.
La sfarsitul lunii iulie, OTP Bank a platit 47,5 milioane de dolari pentru cumpararea intregului pachet de actiuni de la RoBank, declarandu-si intentia de a investi aproximativ 100 de milioane de dolari in urmatorii cinci ani.
Oficialii celei mai puternice banci din Ungaria au anuntat un plan ambitios de dezvoltare, care urmareste infiintarea a 100 de sucursale in cinci ani si atingerea unei cote de piata de 4-5% dupa trei ani de activitate. RoBank detine o cota de aproape 1% si o retea de 14 sucursale si doua agentii.
OTP este singurul grup financiar care s-a extins in Europa Centrala si de Est fara a avea in spate un investitor strategic strain.
La inceputul lunii august, noul proprietar al RoBank a aprobat majorarea capitalului social cu 10 milioane de euro. La aceasta se vor adauga reevaluari care vor ridica valoarea capitalului la peste 30 milioane de euro.
Un sediu central nou, retea de sucursale extinsa substantial, doua produse de retail, un departament de clienti companii restructurat si o forta de vanzari puternica sunt principalele obiective ale OTP Bank in Romania pentru urmatoarele 12 luni.
Doua dintre segmentele cheie - operatiunile de retail si departamentul de management al riscului vor fi supervizate de bancheri adusi de la Budapesta.
Numele RoBank urmeaza a fi schimbat chiar la inceputul lui 2005, astfel incat sa devina vizibila apartenenta bancii romanesti la grupul financiar ungar.
BERD si IFC, actionari de frunte
Banca Europeana pentru Investitii (BERD) si International Finance Corporation (IFC) - divizia de investitii a Bancii Mondiale, si-au majorat substantial in 2004 participatiile si finantarile acordate in sistemul bancar romanesc.
Anul care se incheie bate toate recordurile in conditiile in care ambele institutii au virat cele cate 111 milioane de dolari reprezentand tranzactia de cumparare a pachetului de 25% din capitalul social al Bancii Comerciale Romane (BCR) plus doua actiuni, respectiv etapa de preprivatizare a celei mai mari banci romanesti.
Cele doua institutii financiare internationale au intrat si in actionariatul Banc Post - a cincea banca de pe piata, obtinand pachete de cate 7,28% din capitalul social in urma conversiei unor credite de cate 8 milioane de dolari. BERD si IFC fac pereche si la Miro Bank, recent rebotezata in ProCredit Bank - specializata in finantarea micilor intreprinzatori, cu pachete initiale de cate circa 20%.
Cea mai importanta pozitie detinuta de BERD este insa in actionariatul Bancii Transilvania, cu cea mai mare participatie individuala, de 15% din capitalul social. Pana acum, BERD a sustinut aceasta banca alocandu-i finantari de aproape 50 milioane de euro.
De asemenea, BERD este prezenta printre actionarii Bancii Tiriac si ai Alpha Bank.
BERD a continuat sa isi extinda participatiile in banci romanesti, fara a se fi atras pana in prezent din nici o astfel de investitie, desi unele au depasit termenul de 5-6 ani considerat optim.
Situatia finantarilor acordate pana in prezent arata in mod evident ca principalii beneficiari ai acestora sunt bancile in care BERD detine si o participatie la capitalul social, avand astfel un interes direct in sprijinirea activitatii institutiei respective pentru sporirea valorii investitiei facute.
BERD a contribuit substantial la dezvoltarea unei piete a creditului ipotecar, pentru care a alocat circa 115 milioane de euro pentru asigurarea surselor de finantare pe termen lung pentru banci precum BCR, Bancpost, Banca Transilvania sau HVB Bank.
De asemenea, institutia deruleaza un program de finantare pentru firme mici si mijlocii prin care a deschis linii de credit in valoare de peste 100 milioane de euro, prin mai multe banci, intre care BCR, Bancpost, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Volksbank sau Banca Tiriac.
Chiar pe final de an, BERD a acordat inca 22 milioane de euro Bancii Comerciale Romane pentru finantarea municipalitatilor. De asemenea, Banca Transilvania si Volksbank au mai primit cate 10 milioane de euro pentru acordarea de credite destinate IMM-urilor. Pentru Banca Transilvania, BERD a coordonat si obtinerea unui credit sindicalizat in valoare de 22,5 milioane de euro.
Vizibil mai modeste, investitiile IFC se disting mai ales sub forma parteneriatelor cu BERD in actionariatul BCR si al Bancpost. IFC are in vederea extinderea unei astfel de pozitii si la Banca Tiriac, pentru care ar putea aproba un credit convertibil in actiuni si unde BERD este prezenta de multi ani.
Pana de curand, cele doua institutii reprezentau aproape singurele surse de finantare pe termen mediu si lung pentru bancile romanesti, insa situatia s-a mai schimbat o data cu imbunatatirea perceptiei de risc a pietelor externe fata de Romania.
razvan.voican@zf.ro ; liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
