Aproape trei sferturi din banii atrasi de banci in depozite la termen tindeau sa se intoarca pe piata sub forma de credite, in ultima parte a anului trecut. Astfel, sumele acordate sub forma de credite reprezentau in decembrie 2003 circa 71% din valoarea depozitelor in sold, dupa un varf de 73% atins in noiembrie. Acest indicator al riscului de lichiditate in sistemul bancar s-a deteriorat rapid in ultimele cinci luni ale anului trecut, pe masura ce viteza de creditare s-a accelerat. De asemenea, deteriorarea a avut loc in conditiile in care economiile detinute de populatie in sistemul bancar au inregistrat un declin in termeni reali de 1,8% la nivelul anului 2003 comparativ cu 2002. In compensatie, soldul depozitelor in lei constituite de companii a urcat cu 35% in termeni reali fata de anul precedent.
Cresterea riscului de lichiditate este reflectat si de scaderea indicatorului de lichiditate imediata, definit ca raport intre valoarea disponibilitatilor si depozitelor la banci, plus titlurile de stat din portofoliu libere de gaj, si valoarea sumelor atrase si imprumutate. Acesta a coborat de la un nivel de 59% la sfarsitul lui 2002, la 47% la 30 septembrie 2003, respectiv 45% in ultima luna a anului trecut.
Rata generala de risc in sistemul bancar, data de ponderea activelor bancare cu risc in totalul activelor, a crescut sensibil in septembrie 2003, cand urcase la 46,7%, pentru ca in ultimele trei luni ale anului sa se stabilizeze la circa 50%.
In acelasi timp, rata generala de solvabilitate avand ca nivel minim acceptat de BNR pragul de 12%, si-a continuat tendinta de scadere, accentuata in a doua jumatata a anului. Astfel, de la o rata de 25% la sfarsitul lui 2002, solvabilitatea in sistem coborase la 23% la jumatatea lui 2003, pentru ca in decembrie sa ajunga la 19,9%. Pe fondul discutiilor din toamna trecuta cu reprezentantii FMI, Banca Nationala facuse simulari in vederea majorarii ratei minime de solvabilitate la 14% pentru a imbunatati marja de siguranta in sistem in conditiile vitezei mari de crestere a sumelor acordate sub forma de credite.
Deterioarea acestor indicatori mentine avertismentul privind posibilitatea ca riscul de credit sa se amplifice rapid in sistemul bancar, in conditiile in care economia ramane insuficient restructurata.
Rentabilitatea in sistem s-a mentinut, totusi, la un nivel ridicat de vreme ce marja de dobanda este inca foarte ridicata, iar competitia ramane scazuta, in ciuda numarului mare de jucatori de pe piata bancara, care sufera in schimb de un grad foarte mare de concentrare. Astfel, rata profitului net in totalul activelor bancare din sistem se situa la sfarsitul lui 2003 la 2,4%, relativ stabil la nivelul anului trecut, insa in scadere fata de o rata de 3% la sfarsitul lui 2002. Rata profitului net in total capitaluri proprii era de 17,7% in decembrie 2003, comparativ cu 21% in urma cu un an.
Profitabilitatea in sistemul bancar a crescut in 2003 cu aproape 2% in termeni reali, nivel considerat bun de oficialii. Profitul net la nivelul intregului sistem era la 31 decembrie 2003 de 14.769 miliarde de lei.
Reducerea riscului de credit la nivelul sistemului bancar ar fi ajutata prin functionarea Biroului de Credit, insa este greu de contat pe functionarea efectiva a acestei institutii pana la sfarsitul anului in curs. Deocamdata, bancile nu par sa se teama prea mult de riscul ca un client persoana fizica sa obtina credite de la trei-patru banci, de exemplu, fara ca una sa stie de alta, si pe baza aceleiasi garantii ca rata creditului sa nu depaseasca 35% din salariu.
Viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, enumera la inceputul saptamanii ca posibile pericole prudentiale legate de cresterea creditului mediu economic inca volatil, lipsa legislatiei in ceea ce publicitatea corecta a produselor bancare, lipsa educatiei financiar-bancara a populatiei si nu in ultimul rand tocmai lipsa unui birou de credite.
Tocmai in acest context BNR, cu birou de credit sau nu, intentioneaza sa extinda, incepand cu luna septembrie, sfera de cuprindere a datelor raportate de banci la Centrala Riscurilor Bancare, unde vor fi evidentiate si creditele restante cu valoare mai mica de 200 milioane lei.
Infiintata in 1999, Centrala Riscurilor Bancare (CRB) colecteaza si monitorizeaza informatiile privind expunerile bancilor care depasesc 200 de milioane lei pentru fiecare debitor.
In cadrul CRB functioneaza registrul creditelor restante, sectiune unde sunt preluate informatii de risc bancar referitoare la abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii sapte ani.
Din luna septembrie, CRB va putea oferi bancilor informatii despre toate imprumuturile cu int-rzieri la plata de peste 30 de zile.
Contrar asteptarilor ponderea creditelor restante si indoielnice in portofoliul bancilor a scazut in ultima luna a anului trecut, cu toata cresterea exploziva a creditului de consum.
Potrivit ultimelor date oficiale ale bancii centrale ponderea imprumuturilor cu probleme in total portofoliu de credite din sistem coborase la sfarsitul lui decembrire 2003 la 0,32%, de la un varf de 0,80% inregistrat la 30 septembrie 2003.
Aceeasi tendinta este consemnata si in cazul raportarii creditelor restante si indoielnice la totalul activelor bancare, rezultand un procent de numai 0,23%, jumatate din nivelul atins la sfarsitul celui de-al treilea trimestru al anului trecut.
Ponderea creditelor acordate clientelei in total active a continuat anul trecut sa creasca, cu precadere in al doilea semestru, apropiindu-se de 50% la 31 decembrie 2003 comparativ cu o proportie de numai 36% in urma cu un an.
razvan.voican@zf.ro ; oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
