Banca Nationala a facut un pas pentru ieftinirea creditarii dupa o pauza de mai bine de trei luni, taind un sfert de punct procentual din dobanda-cheie, pana la 10% pe an.
Alte masuri asteptate de piata - de exemplu reducerea rezervelor minime la lei si valuta- nu au fost insa adoptate, astfel ca analistii spun ca decizia BNR are mai degraba un rol simbolic.
Mentinerea rezervelor minime la 18% la lei si 40% la valuta poate indica si preocuparea BNR ca banii eliberati printr-o reducere a acestora sa nu fie scosi de banci pentru rambursarea unor credite de la bancile-mama, in loc sa mearga in creditare.
La fel ca la sedinta din ianuarie, analistii considera ca Banca Nationala a ezitat sa arunce lei in piata, de teama alimentarii presiunilor de depreciere a cursului, care de la aceste niveluri devine o amenintare serioasa pentru stabilitatea financiara.
"In urma scaderii dobanzii cu 0,25 puncte procentuale nu putem astepta o imbunatatire semnificativa a conditiilor de creditare si nici o revigorare a pietei creditului in lei", considera Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Primul efect al reducerii dobanzii cheie este ieftinirea usoara a facilitatii de credit oferita de BNR prin scaderea ratei Lombard la 14%. In acelasi timp, rata dobanzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei se reduce la 21%, de la 21,25%.
In noiembrie si decembrie creditul privat a scazut in termeni reali (eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului), ceea ce inseamna ca bancile au vandut in aceasta perioada mai putine imprumuturi decat au rambursat clientii. Bancherii considera ca scaderea creditului a continuat si in ianuarie. Majoritatea bancilor evita sa mai acorde imprumuturi pe fondul incertitudinilor ridicate, dar si al lipsei de lichiditati. Pe piata interbancara, bancile se imprumuta intre ele la dobanzi de 14%-15% pe an, cu mult peste rata-cheie a BNR."Este bine ca BNR a inceput sa transmita acest semnal (de relaxare graduala a politicii monetare, n. red.). Macar exista aceasta luminita. Este un semnal ca banca centrala are nevoie de mai multe ancore de stabilitate de la Guvern. Problema este cum va functiona economia reala, care are nevoie de credite", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
De altfel Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, a subliniat la inceputul saptamanii ca este nevoie ca politica fiscala sa devina mai restrictiva inainte de a aveo o relaxare a politicii monetare. Guvernul nu a adoptat insa pana la acest moment bugetul pe 2009, forma finala a proiectului urmand sa fie aprobata in sedinta de astazi si ulterior trimisa Parlamentului.
"In realitate, BNR incearca sa gaseasca solutia care ar permite crestere economica in 2009. O varianta este cea adoptata prin decizia de ieri, care implica rate de dobanda ridicate si protejarea leului. Cealalta varianta ar fi reducerea RMO si a ratei lombard, insa, probabil, ar ameninta serios stabilitatea financiara prin slabirea puternica a leului si, implicit, ar lovi activitatea economica. Este greu de zis care este varianta mai buna, insa nu cred ca recesiunea poate fi evitata indiferent de calea aleasa", comenteaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank. Aceasta a fost a doua decizie a Consiliului de Administratie al BNR de anul acesta. La inceputul lunii ianuarie BNR a decis sa mentina neschimbate conditiile monetare, miscare pusa atunci de analisti pe seama temerilor privind o depreciere a cursului.
Chiar si asa, leul a pierdut circa 8% in fata euro in ianuarie. Cursul a urcat la peste 4,3 lei/euro, in contextul in care toate monedele din regiune au fost sub o presiune puternica de depreciere, iar dealerii au suspectat mai multe interventii indirecte prin care banca centrala a limitat pierderile monedei nationale.
BNR a decis in octombrie 2008 sa reduca cerintele de constituire a rezervelor minime in lei cu doua puncte procentuale, la 18% din sursele atrase, lasand astfel bancilor 2 miliarde de lei la dispozitie. In ciuda acelei masuri, creditul in lei a inregistrat scaderi in termeni reali, ceea ce a aratat ca lichiditatile eliberate nu au ajuns in economia reala. Pe piata au aparut speculatii potrivit carora bancile straine ar fi transformat leii eliberati din rezerva in euro, rambursand astfel o parte din creditele contractate de la actionarii din strainatate.
Totusi, oficialii Bancii Nationale au aratat in mai multe randuri ca nu au observat rambursari anticipate ale liniilor de credit contracate de bancile locale de la actionarii lor.
In 2009 ajung la scadenta linii de credit de 9,5 miliarde de euro, adica 40% din sumele totale imprumutate de bancile locale din strainatate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
