Banca Nationala intentioneaza sa lanseze pe piata un al doilea instrument de sterilizare - certificate de depozit cu scadenta la sase luni - dupa ce in iunie a lansat prima emisiune de certificate de depozit cu maturitatea de trei luni.
BNR va ajunge sa-si construiasca astfel doua curbe proprii de randamente, pe langa cele ale titlurilor de stat emise de Ministerul Finantelor.
"Pe piata primara, noile instrumente vor servi pentru transmiterea de semnale privind atitudinea bancii centrale fata de nivelul dobanzii, in timp ce in momentul in care se va dezvolta si o piata secundara, banca centrala va putea sa obtina prin intermediul acesteia informatii cu privire la asteptarile jucatorilor legate de dobanda", spune Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
Oricum, scadenta instrumentelor pe care Banca Nationala le-ar mai putea emite pentru consolidarea portofoliului nu va depasi douasprezece luni.
Certificatele de depozit emise pentru prima data in luna iunie erau asteptate de mai multa vreme de banci, in conditiile in care scaderea draamatica a lichiditatii pietei primare a titlurilor de stat, incepand din a doua jumatate a anului trecut, facuse irelevante pentru piata financiara nivelurile dobanzilor la acest tip de instrumente.
Prima emisiune a coincins insa cu inceputul unei perioade de imbunatatire a lichiditatii la titlurile de stat, ceea ce a permis ministerului finantelor sa atraga sumele planificate la dobanzi din ce in ce mai joase.
Pe langa intarirea capacitatii de sterilizare a excesului de lichiditati, certificatele de depozit emise pe trei si sase luni vor permite bancii centrale o mai buna semnalizare a modului in care vede perspectiva evolutiei dobanzii. La licitatiile pentru vanzarea certificatelor de depozit nu au acces decat bancile.
In iunie, BNR a acceptat sa vanda certificate la o dobanda maxima de 20,49% pe an, atragand insa numai 88% din sume planificata. In acest fel, atat banca centrala cat si bancile comerciale au facut un schimb de informatii asupra asteptarilor reciproce legate de dobanda.
Practic, BNR intarea astfel mesajul potrivit caruia piata era indeptatita sa se astepte la noi reduceri ale dobanzii de interventie.
In acel moment, dobanda de interventie, la o luna, se situa la nivelul de 20,75%, ceea ce conducea la o estimare de circa 19,8% privind scaderea dobanzii de interventie pana in luna august.
La a doua licitatie, pe luna iulie, dobanda maxima acceptata de BNR la certificatele pe trei luni cobora cu mai mult de o jumatate de punct, pana la 19,8%, nivelul mediu fiind de 19,5%. Aceasta in conditiile in care dobanda de interventie fusese redusa la 20%.
In fine, la licitatia de la inceputul lunii august dobanda maxima acceptata a consemnat o scadere mai modesta, de pana la 19,48%, media situandu-se la un nivel de 19,06%. In acelasi timp, reducerea dobanzii de interventie cu inca 0,75 puncte, adica peste asteptarile pietei, o adusese la nivelul de 19,25%, cu doua puncte sub cel de la care pornise la inceputul lunii iunie.
Aceasta calibrare a dobanzilor la o luna, respectiv trei luni a sugerat pietei o posibila incetinire a ritmului de scadere a dobanzii a dobanzii de interventie pe parcursul urmatoarelor trei luni, ipoteza sustinuta si de nevoia calmarii recentei inflamari a asteptarilor inflationiste dupa surpriza provocata de rata inflatiei de 1,3% inregistrata in iulie.
Imaginea perspectivei dobanzii de interventie va fi astfel intregita in momentul lansarii si a certificatelor de depozit cu scadenta la sase luni.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
