Bănci și Asigurări

Cine este Vladimir Kalinov, noul vicepreşedinte pe retail al Raiffeisen. De la managementul riscului, la ţinte de vânzări

Cine este Vladimir Kalinov, noul vicepreşedinte pe retail al Raiffeisen. De la managementul riscului, la ţinte de vânzări

Din 2005 de când a venit la Raiffeisen Bank România, Vladimir Kalinov a avansat pas cu pas de la nivelul de director executiv pe aria credit şi risk management până la vicepreşedinte executiv pe risc, membru al boardului băncii, iar din februarie a preluat conducerea retailului

Autor: Razvan Voican

31.03.2011, 23:52 2499

Vladimir Kalinov, 40 de ani, aşteaptă autorizaţia BNR pentru aprelua oficial funcţia de vicepreşedinte executiv pe retail alRaiffeisen Bank, a treia bancă de pe piaţă şi unul dintre cei maiputernici jucători din retail banking.

După mai bine de cinci ani în care a scanat sursele de risc,bancherul de naţionalitate bulgară are în faţă provocarea de aconduce afacerile de retail pe o piaţă care încearcă să sepregătească de relansare, iar Raiffeisen este în plin proces derecâştigare a cotei de altă­dată.

Austriecii s-au hotărât în ultima parte a anului trecut să-laducă la conducerea diviziei de retail tocmai pe vicepreşedinteleresponsabil cu riscul, într-o perioadă în care calitateaportofoliilor de credite era (şi probabil va rămâne) sus pe agendatuturor băncilor.

Trecerea de la analiza la sânge a riscului la obiectiveambiţioase de vânzări nu se anunţă însă prea dificilă în condiţiileîn care pe vremea când era vicepreşedinte pe risc Kalinov sedeclara "deschis businessului", atent la echilibrul dintre rigoareaspecifică managementului riscului (funcţie independentă de ceacomercială) şi eforturile colegilor din liniile active de businessde a aduce venituri băncii.

"Managementul riscului nu trebuie să devină o frână pentrubancă. Este o responsabilitate şi mai mare pe timp de criză pentrucă managerul de risc e şi mai aproape de profilul chirurgului caretrebuie să acţioneze neemoţional, chiar dacă e multă ten­siune.Cred că esen­ţial este să nu pierzi timpul cu indecizii, pentru căaltfel costul final poate fi mai mare", spunea Kalinov într-uninterviu acordat ZF toamna trecută.

În 2010, Raiffeisen aproape şi-a înjumă­tăţit cheltuielile cuprovizioanele până la 48 mil. euro, în timp ce portofoliul decredite acordate clientelei a urcat cu aproape 19% (în RAS), pânăla 12,15 mld. lei (2,84 mld. euro). La retail, volumele de creditenoi s-au dublat faţă de 2009.

Dacă în 2010 cheltuiala cu provizioanele pentru credite seapropiase de 60% din venitul net din dobânzi (principala sursă deprofit a băncii), în 2010 ponderea s-a ajustat spre 40%, deşicâştigul din dobânzi s-a redus cu aproape 30%.

În aceste condiţii, Raiffeisen a avut anul trecut al doileaprofit net de pe piaţă calculat conform standardelor româneşti decontabilitate (RAS), după BRD, cu un câştig de 269 mil. lei (64mil. euro), în scădere cu numai 7% faţă de 2009.

"Aşa cum indică şi situaţiile financiare aferente anului 2010,Raiffeisen Bank a confirmat încă o dată, şi pe parcursul acestui andificil, corectitudinea strategiei sale şi abordarea prudentă amanagementului său", se spune în raportul anual al Consiliului deSupraveghere al băncii semnat de Herbert Stepic, preşedinteleacestei structuri de conducere şi CEO al Raiffeisen BankInternational - banca-mamă.

Pe lângă riscul de credit, managerul are în responsabilitateacoperirea eventualelor vulnerabilităţi care pot apărea din cauzaunor evoluţii adverse ale dobânzilor şi ale cursului de schimb, saulegate de riscul de lichiditate, riscul operaţional şi, nu înultimul rând, de riscul reputaţional - al cărui control estecrucial pentru o bancă mai ales în perioade de criză.

Kalinov lucrează pentru grupul Raiffeisen de peste 10 ani, maiîntâi în Bulgaria. A absolvit Facultatea de Comerţ la Universitateadin New Delhi şi Institutul de Marketing şi Management tot din NewDelhi.

În România a venit din 2005, avansând pas cu pas de la nivelulde director executiv pe aria credit şi risk management, apoi înperioada 2006 - 2007 a fost chief risk officer, iar din 2007 aintrat şi în boardul executiv al băncii, fiind până în februarie2011 vicepre­şedinte executiv pe risc. În acest răstimp a învăţatromâneşte, vorbind fluent, precum şi germană, rusă şi engleză.

Desemnarea sa ca vicepreşedinte executiv pe retail a fostvalidată de Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen Bank România,condus de Herbert Stepic - CEO al Raiffeisen Bank International -,procedura cerând acum şi autorizarea din partea BNR.

Responsabilităţile de chief risk officer au fost preluate deMircea Busuioceanu, 38 de ani, care lucrează pentru Raiffeisen deaproape nouă ani, în ultimii fiind şeful riscului în diviziacorporate. Spre deosebire de Kalinov, Busu­­ioceanu nu intră înboard ca vicepre­şedinte executiv, având rangul de directorexe­cutiv. Şi el rămâne să fie autorizat de BNR.


Moştenirea lui Munteanu

Răzvan Munteanu, care a condus retailul Raiffeisen mai bine decinci ani, este de la 1 februarie head of consumer banking laRaiffeisen Bank International (Viena) - acţionarul majoritar alRaiffeisen Bank România. El îi raportează direct lui ArisBogdaneris, chief operating officer şi responsabil cu retailul laRBI.

Munteanu lasă "moştenire" în România un portofoliu de credite deretail de peste 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro), în creştere cu 20%faţă de 2009 (14% excluzând influenţa cursului de schimb.

Evoluţia portofoliului s-a datorat creditelor nou-acordate, încreştere cu 89%, în special pe seama creditelor garantate şi acelor cu risc zero vândute prin programul "Prima casă".

Faţă de 2009, când 18% din creditele noi au fost acordate învalută, în 2010 acestea au crescut la 32%.

Soldul depozitelor a crescut cu aproape 3% anul trecut, la peste9 mld. lei (11% la lei şi scădere de 7% la valută), în condiţiileîn care Raiffeisen nu a intrat în războiul dobânzilor mari.

La capitolul reţea, Raiffeisen se pregăteşte de perioadapostcriză cu o structură de distribuţie formată din 540 de unităţi,în scădere cu 19 faţă de 2009 din cauza închiderii agenţiilorspecializate în vânzarea de credite ipotecare.

Pe de altă parte, reţeaua de bancomate a crescut anul trecut cuaproape 50, ajungând la 1.058, în timp ce numărul POS-urilor aajuns la 8.600.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO