In ciuda aparentei incetiniri a creditului de consum din luna aprilie, bancherii considera ca aceasta piata inca are un mare potential de crestere, desi ascutirea concurentei va determina cheltuieli mai mari pentru atragerea clientilor si, implicit, scaderea profitabilitatii in sistemul bancar.
Principala preocupare a bancilor va fi in continuare atragerea de noi clienti si fidelizarea acestora, pe modelul aplicat deja de bancile straine in Occiedent.
"Sistemul bancar romanesc va evolua cel mai probabil dupa modelul celor din tarile vecine, unde exista sase, sapte jucatori importanti si nu se poate supravietui pe termen lung fara o cota de piata de minim 6-7%" ,a apreciat Patrick Gelin, directorul general al BRD - SocGen, in cadrul seminarului "Retail Banking", organizat ieri de Finmedia.
Raportat la populatie, numarul institutiilor de credit de pe piata romaneasca este redus, proportia fiind de 0,17 banci/locuitor, mult sub nivelul din Uniunea Europeana. Sistemul bancar a atins insa o masa critica, de la care piata incepe sa functioneze normal, iar concurenta se poate manifesta. Din acest punct de vedere, pe piata bancara exista deja o concurenta puternica si care tinde sa se accentueze.
"Odata cu aderarea la UE noi jucatori, foarte puternici, vor aparea pe aceasta piata, atrasi de potentialul foarte ridicat al economiei romanesti. Aceasta va duce, desigur, la ascutirea concurentei. Va fi mult mai dificil sa supravietuiesti si mai ales sa te dezvolti pe o asemenea piata. Diferenta o va face calitatea serviciilor oferite", a comentat Petru Rares, presedintele executiv al Bancii Romanesti.
Bancile investesc deja masiv in dezvoltarea retelei de unitati pe de o parte, si in instruirea personalului pe de alta parte.
"Este foarte dificil sa schimbi un sistem care era orientat pe produse, intr-unul orientat spre client. Aceasta este insa singura cale de a avea succes in viitor", a declarat Patrick Gelin.
Scopul acestei orientari este de a fideliza clientii, care momentan lucreaza, daca o fac, cu mai multe banci simultan, cautand cele mai mari beneficii pentru diferite nevoi. Un client ar trebui sa reprezinte insa o persoana care isi desfasoara toate operatiunile la o singura banca si despre care aceasta detine suficiente informatii pentru a-i propune oferte adaptate, personalizate. Dar costul atragerii unui client nou este, cel putin in Occident, mult mai ridicat decat cel al pastrarii unuia deja atras. Obiectivul major al activitatii de retail banking devine astfel acela de fidelizare a clientilor.
Bancherii apreciazaa ca dezvoltarea acestei piete se va baza in mare parte pe atragerea clientilor potentiali, care din diferite motive nu au apelat inca la un credit. O alta sursa va fi consumul economiilor deja acumulate. Aceasta are insa un potential periculos, banca centrala fiind nevoita sa intervina anul trecut pentru stoparea tendintei de dezeconomisire, ce s-a manifestat in paralel cu cresterea consumului si pe fondul scaderii dobanzilor la depozite.
Un alt suport al consumului il vor constitui, ca si pana acum, sumele trimise de muncitorii romani care lucreaza in strainatate, si al caror numar va creste in viitor. In prezent se estimeaza ca volumul acestor remiteri prin surse care pot fi supravegheate (banci, transfer de bani) depaseste un miliard de euro anual, dar sumele reale pot fi mult mai mari daca se iau in considerare si intrarile neprocesate.
Cele mai mari marje din Europa
Una din cauzele tendintei de dezeconomisire ce s-a manifestat anul trecut si care ar putea recidiva anul acesta au fost dobanzile mici platite de banci pentru depozite, in paralel cu practicarea unui pret ridicat la credite. Bancherii sustin insa ca o diminuare a marjelor ar afecta profitabilitatea institutiilor, care a fost deja diminuata de cresterea concurentei pe piata. Una din cauzele acestor marje substantiale este insa rata rezervelor minime obligatorii impusa de BNR - 25% din depozitele atrase in valuta plus 18% din depozitele atrase in lei, remunerate cu 0,5% la dolari/1% la euro, respectiv 6% la lei. "Avand in vedere ca rating-ul de tara s-a imbunatatit, finantarea externa a devenit mai ieftina, insa resursele interne, respectiv economiile populatiei, sunt preferabile ca sursa de finantare. Insa aceste resurse sunt obiectul ratei rezervelor minime obligatorii, al caror nivel rdicat ne impiedica sa acordam credite mai ieftine si sa oferim o dobanda mai mare la depozite. Practic, aceste rezerve, care sunt slab remunerate de BNR, majoreaza costul resurselor cu unu, chiar doua puncte procentuale", a declarat Nicolae Danila, presedintele Bancii Comerciale Romane.
"Ecartul mare dintre dobanzile percepute si cele platite se explica prin cheltuielile mari, mai ales cele cu administrarea riscului, cu administrarea capitaluliu si cu rezervele obligatorii. Reducerea dobanzii de interventie de catre BNR este un semnal bun, dar insuficient. Urmatoarele miscari sunt importante pentru reducerea spredului si adaptarea la conditiile economice", a comentat Petru Rares.
Dezvoltarea creditelor de consum in Romania a inceput practic in 2003 (moment pana la care au fost ca si inexistente), odata cu intrarea pe piata bunurilor de folosinta indelungata a marilor retaileri. "Cresterile relative sunt mari, creditul de consum a crescut de peste trei ori in anul 2003. Dar acestea se datoreaza si bazei de comparatie mici. Este putin probabil ca in viitor sa mai asistam la asemenea cresteri, desi in volum absolut sumele vor fi la fel de mari", a apreciat Valentin Lazea, economist-sef la BNR.
Ponderea creditului neguvernamental in PIB a crescut de la 11% la sfarsitul anului 2002 la 16,4% in anul 2003, ceea ce inseamna o crestere reala de 50 de procente. Asemenea cresteri sunt considrate de Banca Nationala primejdioase, fiind preferabile majorari sanatoase, de numai 20% - 25%. "Un asemenea ritm de crestere ar insemna ca in anul 2007, cand vom adera la UE, sa avem aceasi pondere a creditului neguvernametal in PIB pe care tarile din Centrul Europiei o au acum, de aproape 20%" a mai spus Lazea. liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
