"Reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung", arată Consiliul Fiscal, într-o opinie privind rectificarea bugetară.
Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015, potrivit Consiliului Fiscal.
Această evoluţie este în linie cu execuţia bugetară la 8 luni care consemnează un nivel al investiţiilor de circa 15,13 miliarde lei (sau circa 2,1% din PIB) în condiţiile unei ţinte declarate de 47,36 miliarde lei (6,72% din PIB), modificată acum la 44,2 miliarde lei (6,27% din PIB), ceea ce ar echivala cu o creştere de circa 37% faţă de anul 2014.
Această evoluţie nu este însă una dezirabilă, fiind bine ştiut din clasamentele internaţionale de competitivitate că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional. Cu toate acestea, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB. În acest context, reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung.
