Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de măsuri excepţionale pentru a ajuta băncile să poată finanţa în continuare

♦ Zdravko Maric, vicepremier şi ministru al finanţelor din Croaţia: Mulţumită reformelor care au avut loc după criza financiară din 2008, băncile au fost suficient de capitalizate şi reziliente pentru a putea absorbi şocurile provocate de pandemia COVID-19 asupra businessurilor.

Uniunea Europeană a început să adap­te­ze regulile bancare pentru a putea maximiza capa­ci­tatea băncilor de a împrumuta şi a susţine atât gos­podăriile, cât şi companiile afectate de criza pro­vocată de pandemia de COVID-19, potrivit infor­maţiilor publicate pe site-ul oficial al Consiliului UE.

„Mulţumită reformelor care au avut loc după criza financiară din 2008, băncile au fost suficient de capitalizate şi reziliente pen­tru a putea absorbi şocurile pro­vo­cate de pandemia COVID-19 asupra businessurilor. Cu toate acestea, suntem încă la începutul re­venirii. Este responsabilitatea noas­tră să ne asigurăm că băncile au flexibilitatea necesară pentru a continua să asigure un acces uşor la finanţare pentru oameni şi companii“, a spus Zdravko Maric, vicepremier şi ministru al fi­nanţelor din Croaţia.

Măsurile au în vedere modificări ale sumei minime de capital pe care băncile trebuie să o deţină pentru îm­prumuturi neperformante (NPL) în cadrul „backstop pru­den­ţial“. În special, se va ex­tinde tra­­tamentul preferen­ţial al credi­te­lor naţionale garantate de agen­ţiile de credit la export, dar şi a altor garanţi ai sectorului public în con­textul măsurilor care vizează ate­nuarea impactului econo­mic al pandemiei COVID-19.

De asemenea, extinderea cu doi ani a aran­jamentelor tranzitorii legate de punerea în apl­icare a standardului internaţional de contabilitate IFRS 9. Acest lucru le va permite băn­cilor să dimi­nueze impactul negativ potenţial al unei creşteri a provizioanelor băncilor pentru pierderile de credit preconizate.

Se va reintroduce temporar un filtru pru­denţial pentru expunerile de obligaţiuni su­verane, care va atenua impactul volatilităţii actuale a pieţelor financiare asupra datoriei publice.

Supraveghetorii vor avea flexibilitate supli­men­ta­ră pentru a putea atenua efectele negative ale vo­latilităţii extreme a pieţei observate în tim­pul pan­demiei COVID-19, în special prin ex­clu­derea „de­pă­şirilor“ care au avut loc în 2020 şi 2021 în mode­lele interne ale băncilor pentru riscurile de piaţă.

În continuare, se vor introduce modificări direc­ţionate la calcularea raportului de indatorare (adică raportul dintre capitalul băncilor şi expu­nerile sale) şi o întârziere la introducerea rezervei ca efect de levier cu un an până în ianuarie 2023.

Se vor crea aranjamente tranzitorii pentru ex­puneri către guvernele naţionale şi băn­cile centrale, denominate într-o mo­ne­dă a unui alt stat membru, pen­tru a sprijini opţiunile de fi­nan­ţare din statele membre care nu sunt în zona euro, atenuând consecinţele pandemiei COVID-19.

De asemenea, se va menţine măsura anterioară privind scutirea de capital pentru bănci în baza CRR 2, în special în ceea ce priveşte tratamentul preferenţial al anumitor împrumuturi garantate de pensii sau salarii, a IMM-urilor şi împrumuturile pentru infrastructură, încurajând astfel fluxul de credit către pensionari, angajaţi, întreprinderi şi investiţii în infrastructură.

Pachetul de măsuri a fost adoptat de Parla­mentul European pe data de 19 iunie 2020. Acesta va deveni aplicabil în ziua următoare a publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi cel târziu până la sfârşitul lunii iunie 2020.