Ritmul de crestere al creditelor neguvernamental a depasit in luna martie 3%, dupa ce in februarie majorarea fusese de numai 0,5%. Astfel, normele prudentiale impuse de Banca Nationala la acordarea creditelor de consum si ipotecare s-au dovedit a fi usor de "digerat" de bancile comerciale.
Creditul neguvernamental a crescut in perioda februarie - martie 2004 cu 3,5 procente (3% in temeni reali), ajungand la un nivel de 325.097 miliarde de lei, dupa cum arata raportul lunar al BNR. In termini nominali, cresterea a fost de 11.187 de miliarde de lei.
SI in luna martie s-a mentinut tendinta de crestere a creditelor acordate in valuta in detrimentul celor acordate in lei. Astfel, creditele in lei au crescut cu 0,6%, in timp ce imprumuturile in valuta au inregistrat o majorare de 5,9%. Exprimat in euro, creditul in valuta a crescut cu 3,6%. Decizia de a contracta imprumuturi in valuta s-a dovedit pana acum intemeiata, avand in vedere ca leul s-a apreciat de la inceputul anului fata de euro cu 1,7%, iar dobanzile percepute de banci nu dau semne ca se pregatesc sa scada.
Fata de sfarsitul lunii martie 2003, creditul neguvernamental a crescut cu 65,2% (46,1% in termeni reali). Componenta in lei a crescut in aceasta perioda cu 86,2% (64,7% in termeni reali), iar componenta in valuta a crescut cu 51,6% (exprimata in euro, aceasta a fost de 34,1%).
BNR estimeaza ca ritmul de crestere a creditelor in lei acordate populatiei si firmelor se va plafona in perioada urmatoare, in vreme ce imprumuturile in valuta vor cunoaste o majorare mai rapida, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
"Ne asteptam la o nivelare a creditului in lei si la o crestere mai accentuata a celui in valuta, pentru ca dobanzile la intern sunt inca ridicate, iar bancile au conditii destul de favorabile pentru imprumuturi de pe piata externa", a spus Popa, la conferinta "Banking On Romania", organizata ieri la Bucuresti de publicatiile britanice The Banker si Financial Times.
El a aratat ca evolutia mentionata a creditelor in lei si valuta a fost observata deja in lunile februare si martie ale acestui an.
Dobanzile la creditele in lei au toate sansele sa ramana pana spre sfarsitul anului destul de ridicate pentru a afecta atractivitatea creditului in moneda nationala, mai ales pe termene scurte. BNR se codeste sa avanseze un orizont de timp pentru primul semnal de scadere a dobanzii de interventie. Oricum, piata se asteapta ca miscarea sa fie pur simbolica, in jur de un sfert de punct procentual, in conditiile in care precautia pentru mentinerea trendului dezinflationist va fi maxima, iar situatia deficitului de cont curent are toate sansele sa ridice probleme, in ciuda optimismului afisat de autoritati.
Consiliul de Administratie al BNR a discutat saptamana trecuta un posibil calendar de scadere a dobanzilor, astfel incat acestea sa "aterizeze" in martie 2005 - data posibila a liberalizarii depozitelor pentru nerezidenti - la un nivel care sa nu atraga intrari riscante de capitaluri speculative.
Momentul reducerii dobanzii de interventie ar putea coincide cu lansarea primelor emisiuni de certificate de depozit ale bancii centrale, a declarat Popa.
"Este una dintre variantele discutate de Consiliul de Administratie al BNR. S-ar putea ca momentele sa coincida", a spus viceguvernatorul.
Cristian Popa a aratat ca gradul de intermediere financiara din Romania s-a mai ameliorat, evolutie ilustrata si de majorarea creditului neguvernamental si a celui total. In prezent, nivelul intermedierii financiare reprezinta numai jumatate din valoarea inregistrata in noile state membre UE.
Economiile populatiei au crescut in luna martie cu 2,9%, ajungand la 107.141 miliarde de lei. Fata de martie 2003, cresterea este de 15.1% (1,8% in termini reali).
In perioda februarie - martie depunerile in valuta ale rezidentilor au crescut cu 7,8% (in termini nominali), ajungand la 188.211 miliarde de lei (exprimata in euro, valoarea depunerilor a fost de 4.603 milioane euro). Depunerile in valuta ale populatiei s-au majorat cu 4,1%, ajungand la 91.503 miliarde de lei (echivalentul a 2,238 milioane de euro, cresterea fiind de 1,8%). Depunerile in valuta ale agentilor economici au crescut cu 12,7%, pana la 86.167 miliarde de lei (echivalentul a 2.107 milioane de euro, cresterea fiind de 10.3%).
De unde are piata valuta?
Surplusul de valuta din piata bancara provine in principal de la populatie prin casele de schimb, dar intrarile de valuta sunt suplimentate si de un nivel mai inalt al investitiilor straine directe si al investitiilor de portofoliu, a declarat viceguvernatorul BNR Critian Popa.
"Din informatiile noastre, remiterile muncitorilor romani din strainatate raman principala sursa. Trebuie mentionat, in acelasi timp, ca acesti bani sunt transformati in lei, deci populatia merge pe moneda nationala", a aratat Popa.
Viceguvernatorul BNR nu a dorit sa ofere o cifra privind volumul de valuta care ajunge in sistemul bancar prin casele de schimb, insa a precizat ca valoarea vanzarilor este suficient de ridicata pentru a acoperi deficitul din relatia banci - clienti.
Daca in primele trei luni cererea de valuta a depasit in mod constant vanzarile catre sistemul bancar, situatia s-a schimbat in aprilie.
Datele bancii centrale arata ca in luna aprilie a existat o cerere mai redusa de valuta chiar si in randul clientilor bancari. Astfel, bancile au atras in medie aproape 70 de milioane de euro in fiecare zi de tranzactionare si au vandut catre clienti sub 68 de milioane de dolari.
Transferurile curente au consemnat in anul 2003 un excedent de 1,6 miliarde euro, cu ajutorul sumelor aduse in tara de populatie si firme, care au consemnat un plus de 12%.
Intrarile nete de investitii directe au constituit, la fel ca si in anii precedenti, principala sursa de finantare a deficitului de cont curent (46,1%).
Investitiile de portofoliu au inregistrat intrari nete de 522 milioane euro, cu 28,6% peste nivelul celor din anul anterior, pe seama reducerii cu aproximativ 50% a rascumpararilor de euroobligatiuni.
liviu.chiru@zf.ro , razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
