Era clar mai demult ca sistemele de plata din banci trebuielegate de valoarea creata pe termen lung, de performanta realizatape un intreg ciclu de business, si nu de profitul pe trimestrulurmator, iar viziunea asupra bonusurilor se va schimba si inRomania, afirma bancherii.
Consiliile de Supraveghere, care ii reprezinta pe actionariiunei banci, sunt cele care decid nivelul bonusurilor acordateechipelor de top management.
"Conducatorii de banci au luat bonusuri pentru ca au atinsobiectivele stabilite de Consiliile de Supraveghere. Nu i-a fortatnimeni pe membrii acestora sa nu fixeze si pana acum obiective petermen lung in functie de care sa fie stabilite bonusurile, puteausa o faca foarte bine, insa impinsi de actionari, de analisti, defondurile de investitii, au intrat in goana dupa rezultate petermen scurt", afirma Steven van Groningen, presedintele RaiffeisenBank. El sustine ca schimbarea sistemelor de bonusare in grupurilebancare internationale nu va avea mare efect in Romania, unde nu aufost acordate premii foarte mari.
Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank,afirma ca viziunea asupra bonusurilor se va schimba si in banciledin Romania, urmand a fi tot mai mult legata de performanta banciisi chiar a grupului in ansamblu din care face parte.
"Bonusul trebuie sa reflecte performanta bancii pe termen mailung. Asa cum cresterile puternice ale profiturilor si aleportofoliilor de credite au ramas de domeniul trecutului, nicimajorarile salarile din ultimii ani nu vor mai fi de actualitate",spune Radu.
In Occident continua de mai multe luni o dezbatere aprinsaprivind nivelurile la care ajunsesera castigurile bancherilor siriscurile ca asemenea practici sa continue desi criza nu s-aincheiat, iar multe banci mari au supravietuit numai datoritainjectiilor de capital primite de la guverne.
Acordarea de bonusuri a atins apogeul si in sistemul bancarromanesc in 2008, cand multi sefi de banci au fost premiati incontul cresterilor spectaculoase ale businessurilor din 2007,bonusul ajungand in unele cazuri mai mare decat salariul anual.
De pilda, intreaga conducere executiva a Raiffeisen a primit un"bonus de performanta" de valoare neprecizata public, in conditiilein care anul 2007 fusese considerat de catre actionarul majoritarRaiffeisen International drept "cel mai bun din istoria de 10 anide la intrarea pe piata", cu un profit net de peste 94 mil.euro.
Deasemenea, Andreas Treichl, CEO al Erste Group si presedinte alConsiliului de Supraveghere al BCR, a castigat anul trecut un bonusde performanta de 1,75 milioane de euro in conditiile unui salariuanual de 1,2 milioane de euro. El a fost astfel recompensat deConsiliul de Supraveghere al Erste pentru profitul record algrupului din 2007 - 1,17 mld. euro. In 2008, castigul grupuluiaustriac a scazut la 860 mil. euro, inclusiv din cauza pierderilorprovocate de unele plasamente.
Treichl: Bonusurile din banci au fost partialresponsabile de criza
"Chiar cred ca platile acordate sub forma de bonusuri au fostpartial responsabile de criza", a declarat recent Treichl, adaugandca bancherii ar trebui sa respecte faptul ca opinia publica esterevoltata de atitudinea unor membri ai breslei care considera casistemul platilor exagerate ar trebui sa continue ca pana acum.
De asemenea, el si-a acuzat colegii la o conferinta organizatarecent la Frankfurt ca inchid ochii la problemele cu care seconfrunta comunitatea bancara. "Inainte bancherii erau una dintrecele mai respectate profesii, iar astazi reputatia lor a cazut lanivelul celei pe care o au politicienii. Cred ca nu luam destul dein serios aceasta problema."
Rasvan Radu afirma ca salariile au fost inghetate anul acesta inbanca sa, urmand a fi schimbata abordarea privind salarizarea. Elspune ca 2009 aduce pentru prima data dupa multa vreme in sistemulbancar reduceri ale numarului de sucursale bancare si deangajati.
Conform datelor BNR, numarul salariatilor din banci a scazut cu2.403 in semestrul I fata de decembrie 2008, pana la 69.219 oameni.In acelasi interval reteaua de sucursale si agentii s-a restrans cu52 de unitati.
Radu spune ca la UniCredit au fost inghetate angajarile, iarprin fluctuatiile naturale de personal rezulta o ajustare anumarului de angajati. In primele sase luni ale acestui an,personalul bancii a scazut cu 135 de oameni, pana la 3.101. Eladauga ca nu s-a recurs la concedii fara plata ca in alte bancipentru diminuarea cheltuielilor salariale.
Seful Raiffeisen: Peste jumatate din costurile uneibanci sunt legate de salarii
Van Groningen sustine ca banca sa nu se afla sub presiunea de arecurge la o restructurare drastica.
"Suntem profitabili luna de luna, asa ca ne permitem o ajustarepe o perioada indelungata. Nu suntem nevoiti sa inchidem 100 deunitati sau sa aplicam masuri precum concediul fara plata. Ingeneral nu mai inlocuim personalul care pleaca din banca si astfelin timp numarul angajatilor se va duce in jos."
In prima jumatate a anului, personalul Raiffeisen a scazut cuaproape 300 de salariati fata de 2008, pana la 6.612.
Van Groningen reaminteste ca aproximativ jumatate din costurileunei banci sunt legate de salarii si orice discutie privindcontrolul costurilor trebuie sa porneasca de la numarul deangajati.
"Si la nivelul economiei, si in sistemul bancar este nevoie deschimbari structurale. O perioada de criza iti da prilejul sareduci numarul de angajati, sa schimbi procedurile, sa fii maieficient si astfel sa devii o banca mai puternica. Daca doar iitrimiti in concediu fara plata 3 saptamani, cand se intorc aiaceeasi banca, aceeasi structura. Dupa criza, banca in care se facajustari reale va fi mai puternica."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
