Bancile care au intermediat in primul trimestru finantarea deficitului bugetar enorm de anul trecut, investind in titluri de stat chiar si la randamente de 11,5% pe an, cu mult sub nivelul la care se aflau atunci dobanzile pe piata, au avut o marja de castig importanta daca s-au refinantat prin operatiuni repo la BNR, la costuri de cel mult 10,25% pe an.
Practic, aceste banci au avut o marja de dobanda de peste 1,25% pe an, care se aplica unui volum de titluri de peste 6 mld. lei, vandute de stat in ianuarie si februarie la randamente de maximum 11,5% pe an. Aceasta ar insemna un castig de 75 mil. lei (18 mil. euro) intr-un an, realizat de bancile private din intermedierea finantarii deficitului bugetar.
BNR a avut in ianuarie o medie zilnica a operatiunilor repo (stoc sume injectate) de 1,74 miliarde de lei, la o dobanda de 10,25% pe an, potrivit Buletinului lunar pe ianuarie, publicat ieri. In februarie stocul sumelor injectate (ca medie zilnica) a urcat la 7,4 miliarde de lei, in timp ce dobanda a coborat la 10,21% pe an. Pentru tranzactiile derulate in februarie dobanda a fost de 10,14% pe an.BNR a ajutat indirect la finantarea deficitului bugetar, deruland operatiuni repo - prin care cumpara temporar titluri de stat injectand lei in sistem - cu anumite banci comerciale, potrivit explicatiilor unor oficiali. Noile date explica de ce unele banci au ales sa plaseze in titluri de stat la randamente cu mult mai mici decat s-ar fi putut refinanta in piata, sau decat dobanzile platite la depozitele atrase de la clienti, un comportament care parea la acel moment irational.
Practic, daca o banca a avut initial lichiditati pentru a cumpara titluri de stat la un randament de 11,5% pe an, a putut apoi sa le utilizeze in operatiuni repo cu BNR, obtinand lei la o dobanda de 10,25% pe an, cu care ar fi putut sa cumpare din nou titluri de stat.
Dealerii spun ca bancile care au facut astfel de operatiuni isi asuma riscul ca BNR sa nu le mai asigure refinantarea pentru portofoliul de titluri de stat. Daca ar fi nevoite sa se refinanteze la costurile pietei, ar putea sa inregistreze pierderi pentru aceste plasamente, in conditiile in care dobanzile sunt inca la niveluri ridicate. Pentru maturitatea de o luna dobanda este de 13%-14% pe an.
Astfel se explica cum statul a reusit sa imprumute in ultimele luni sume chiar mai mari decat si-a propus, platind randamente de maximum 11,5% pe an, dupa ce in decembrie si ianuarie ajunsese in situatia de a nu mai gasi interes in piata nici macar la randamente de 14,25% pe an. In toamna trecuta Finantele legasera randamentul maxim platit la certificatele cu scadente sub un an de nivelul ratei Lombard, la care BNR ofera finantari de urgenta, si care era setata atunci la nivelul de 14,25% pe an.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a explicat la inceputul lunii februarie ca banca centrala a fost pusa intr-o situatie dificila, in conditiile in care trebuia sa asigure suficiente lichiditati in piata pentru a permite finantarea ordonata a deficitului bugetar, in timp ce orice injectie de lei risca sa alimenteze presiunile de depreciere a cursului de la acel moment. Solutia aleasa a fost derularea de operatiuni doar cu anumite banci, care nu au fost insa nominalizate niciodata.
"Banca centrala a facut o injectie masiva de lichiditati, care echivaleaza cu o reducere cu opt puncte procentuale a rezervelor minime obligatorii in lei", a explicat Isarescu. Reducerea cu doua puncte a rezervelor minime, operata in octombrie, a eliberat in sistem 2 mld. lei, potrivit analistilor.
Necesitatea de finantare a deficitului bugetar a ajutat BNR sa treaca in pozitia mult mai confortabila de creditor net fata de sistemul bancar. BNR a imprumutat bancilor in februarie in medie echivalentul a aproape 2,2 mld. euro pe zi, prin operatiuni repo si prin facilitatea de credit Lombard, consolidandu-si astfel pozitia de creditor net fata de sistem.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
