Bancherii au trecut de la frenezia creditării din perioada de boom la îngheţarea aproape completă a finanţărilor în ultimii patru ani şi jumătate, soldul creditelor stagnând în criză la echivalentul a 51 mld. euro în condiţiile în care toate încercările de reluare a vânzărilor de împrumuturi, în special pe retail, s-au soldat cu eşecuri.
Creditul ipotecar este una dintre puţinele componente ale creditării care au crescut în perioada de criză, evoluţie susţinută însă exclusiv de garanţiile acordate de stat prin programul „Prima casă”. Practic, băncile au evitat să-şi asume riscuri prea mari în economie şi au preferat să finanţeze statul prin cumpărarea de obligaţiuni şi certificate de trezorerie.
Băncile au început totuşi să alerge după clienţi în ultima perioadă, dar continuă să selecteze destul de strict potenţialii debitori, în condiţiile în care subţierea bilanţurilor pe anumite segmente s-a reflectat inclusiv în nivelul veniturilor din dobânzi şi comisioane. Cererea de credite rămâne însă la minime record, în condiţiile în care dobânzile rămân mari.
Cererea de credite de valori mari a scăzut la minimul ultimilor opt ani la începutul anului, când bancherii au solicitat lunar la Centrala Riscului de Credit (CRC) între 70.000 şi 80.000 de rapoarte pentru a afla informaţii despre clienţii potenţiali. Un număr atât de redus de interogări nu a mai fost înregistrat din vara anului 2004, adică înainte de explozia creditului pe piaţa locală. Creditele acordate de bănci populaţiei şi companiilor au scăzut cu 2% în aprilie, la 220 miliarde de lei (51 mld. euro), pentru că bancherii nu mai reuşesc să găsească nici clienţi persoane fizice, nici firme cărora să le vândă împrumuturi, arată datele BNR. Creditul privat s-a diminuat cu două procente şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Aprilie a fost a cincea lună consecutivă în care activitatea de creditare s-a restrâns fără să existe vreun semnal de încetinire a acestui trend. Creditarea eşuează astfel să-şi revină în ciuda semnalelor pozitive din economie. Cele mai afectate sunt creditele în valută, care au fost restricţionate de BNR, iniţial pe segmentul persoanelor fizice, iar ulterior şi pe segmentul companiilor. Volumul creditelor în valută acordate populaţiei şi companiilor ajungea la 31,6 miliarde de euro la finalul lunii aprilie.
Totodată, subsidiarele locale ale băncilor străine au pierdut sursele de finanţare ieftine de la acţionari, care se confruntă la rândul lor cu probleme de lichiditate pe pieţele de origine, fiind nevoite să se lupte cu dobânzi mari pentru a atrage resurse în euro de pe piaţa locală. Ce şanse au bancherii în acest context să resusciteze creditarea?
Aceasta va fi una dintre temele discutate la ediţia din acest an a ZF BANKERS SUMMIT, care va avea loc în perioada 12-13 iunie la Bucureşti şi va reuni lideri marcanţi ai industriei bancare
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
