Banca Naţională a menţinut ieri dobânda-cheie la leu la 6,25% pean, pentru a patra oară la rând, însă această decizie a deschiscalea pentru o sciziune în rândurile analiştilor, unii considerândcă politica monetară ar trebui relaxată, pentru susţinereaeconomiei, în timp ce alţii văd ameninţarea unei reveniri ainflaţiei, care trebuie combătută.
Toţi analiştii din băncile comerciale anticipau ieri menţinereadobânzii, iar mai bine trei sferturi dintre ei consideră că acelaşirezultat va fi şi la următoarea şedinţă a BNR, programată pe 2noiembrie. Circa o cincime se aşteaptă însă ca BNR să scumpeascăcreditul în lei spre sfârşitul anului, pe fondul răbufniriiinflaţiei, potrivit unui sondaj intern realizat de AsociaţiaAnaliştilor Financiar-Bancari din România. Pentru bancheri,persistenţa unor dobânzi mai mari înseamnă posibilitatea realizăriiunor venituri mai mari. La polul opus, analiştii mai apropiaţi dezona comercială şi oamenii de afaceri cer tot mai insistentieftinirea creditelor în lei şi flexibilizarea cursului de schimb,măsuri care ar stimula economia, aflată în recesiune de mai bine deun an.
"Într-o lume în care România ar creşte cu 3%, aş spune căinflaţia (care a urcat la 7,6% în august, după majorarea TVA diniulie de la 19% la 24% - n. red.) este o problemă, dar nu ne aflămîntr-o astfel de situaţie. BNR prioritizează greşit problemele",spune bancherul de investiţii Matei Păun.
În primul semestru din 2010 Produsul Intern Brut a fost cu 1,5%mai mic, în termeni reali, decât în perioada similară a anuluitrecut.
"BNR a ţinut foarte mult cursul şi nu a lăsat leul să sedevalorizeze. Din punctul meu de vedere a făcut rău. Pentru căBanca Naţională a susţinut leul, Elvila a avut de pierdut. (...) Nuştiu însă cât va mai putea BNR să ţină leul", spune şi ViorelCataramă, care controlează producătorul şi retailerul de mobilăElvila. Exporturile au o pondere semnificativă din cifra de afaceria companiei.
"Creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost marginal inferioarăvalorii proiectate în cadrul celui mai recent exerciţiu deprognoză, reflectând un grad relativ mai redus de transferare amajorării cotei TVA asupra indicelui preţurilor de consum.Perspectivele pe termen scurt indică existenţa unor riscuri privindevoluţiile preţurilor administrate şi ale preţurilor volatile aleproduselor alimentare în context sezonier", notează reprezentanţiiBNR.
Banca Naţională aminteşte inclusiv tensiunile de pe scenapolitică şi incertitudinile legate de efectele măsurilor deajustare fiscală, care "reclamă păstrarea unei atitudini prudente apoliticii monetare".
Proiecţia BNR indică accelerarea creşterii anuale a preţurilorde consum la 8% în septembrie, după care va încetini uşor, la 7,8%în decembrie. Abia în vara anului viitor inflaţia este aşteptată săfrâneze vizibil, coborând de la 6,6% în iunie la 3,4% înseptembrie.
În aceste condiţii, dacă BNR nu ar opera nicio modificare,dobânda ar rămâne real negativă în următoarele trei trimestre.
"Sunt doi factori de risc importanţi în privinţa evoluţieiinflaţiei. În primul rând, o depreciere peste aşteptări a leului arcomplica evoluţia preţurilor, având în vedere legătura strânsăîntre aşteptările inflaţioniste şi cursul de schimb. În al doilearând, o inversare a tendinţei preţurilor alimentare, care până acumau avut o evoluţie favorabilă, ar complica sarcina BNR", comenteazăIlker Domac, analist în cadrul Citi pentru economiile emergente dinregiune. El consideră că BNR va menţine dobânda până la sfârşitulanului, iar riscurile sunt pentru o eventuală majorare.
"Cred că în momentul de faţă decizia de dobândă de politicămonetară nu mai are nicio legătură cu aşteptările inflaţioniste.Inflaţia nu are cum să crească în condiţiile prăbuşirii consumului.În momentul de faţă principala motivaţie a păstrării dobânzii estelegată de stabilitatea cursului de schimb, un element care se parecă este prioritatea numărul unu a BNR. Eu cred că pe lista depriorităţi a BNR ar trebui să îşi facă loc şi reluarea creşteriieconomice", spune Radu Crăciun, director de investiţii la EurekoPensii.
Şi analiştii locali tind să fie mai preocupaţi de evoluţiapreţurilor şi consideră că BNR a făcut deja paşi pentru a încurajaeconomia.
"Ţinând cont de faptul că rata inflaţiei este în creştere şiprobabil va rămâne ridicată putem concluziona că rata reală adobânzii este în scădere faţă de perioada anterioară şi, prinurmare, stimulativă pentru economia reală. Mai mult, lipsa uneiactivităţi excesive pe piaţa valutară în ultimele luni indică oanumită relaxare în ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb şiposibilul impact asupra stabilităţii financiare. Practic, prinpermiterea existenţei unui exces de lichiditate pronunţat pe piaţamonetară, BNR încearcă să ţină ratele de dobândă la un nivel scăzutşi să ajute astfel economia", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc,economistul-şef al ING Bank. El notează că cel mai important efectal scăderii dobânzilor este asupra celor care au credite înderulare şi vor trebui să suporte astfel rate lunare mai mici.
"Reluarea creşterii economice nu depinde de politica BănciiNaţionale, care a folosit întregul său arsenal de instrumentepentru a menţine stabilitatea financiară, astfel încât România esteprintre puţinele state în care nicio bancă nu a trebuit să fieajutată de către autorităţi. BNR poate influenţa prin intermediulpoliticii monetare în principal nivelul dobânzilor interbancare, întimp ce dobânzile practicate pentru clienţi depind de bonitateaclienţilor, riscul de credit, cadrul legislativ, încrederea înevoluţia economiei", spune Melania Hăncilă, economistul-şef alVolksbank.
Matei Păun consideră însă că leul este menţinut în modartificial supraevaluat, unul din motive fiind şi facilitareaplăţii ratelor la creditele în valută, care reprezintă circa douătreimi din împrumuturile acordate sectorului privat.
"Dacă vor să salveze sectorul bancar, să impună o capitalizaremai zdravănă, austriecii, grecii, francezii să aducă bani de acasă.De ce să lovească întreaga economie? BNR doar subvenţioneazăsectorul bancar şi consumul. O monedă puternică înseamnă preţuriscăzute la importuri şi nu de asta e nevoie acum", spune Păun.
Ceva mai optimistă este Georgiana Constantinescu, analist laCredit Europe Bank, care consideră că BNR ar putea să reiareducerea ratelor, însă abia în primăvara viitoare.
"Ţinând cont de evoluţiile negative de pe plan economic, oeventuală majorare a ratei de politică monetară nu ar aduce decâtpresiuni negative suplimentare. Mai mult, ne aşteptăm ca presiunileinflaţioniste generate de majorarea taxei pe valoarea adăugată săse tempereze la începutul anului viitor. Astfel, în măsura în carenu vom asista la materializarea unor riscuri legate de climatulpolitic şi de respectarea angajamentelor asumate cu parteneriiinternaţionali, este posibil să asistăm la o reducere a ratei depolitică monetară în primele luni ale anului 2011", spuneConstantinescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
