Populaţia avea economii în euro şi alte valute de echivalentul a 8,8 mld. euro la sfârşitul lunii aprilie, potrivit datelor BNR. De cealaltă parte, economiile în lei au stagnat la echivalentul a 62 miliarde de lei în ultimul an, practic aproape toţi banii noi aduşi de clienţi în bănci fiind depozitaţi în conturi în valută.
Evoluţia din ultimul an a economisirii reprezintă o schimbare la 180 de grade faţă de anii anteriori, când preferinţa pentru lei a fost evidentă. Soldul depozitelor în lei a crescut cu peste 20% în criză, în timp ce avansul depozitelor în valută a fost de două ori mai mic. Schimbarea direcţiei către valută s-a accentuat în vara anului trecut pe fondul volatilităţii cursului de schimb.
Depozitele în valută au continuat însă să crească şi în ultimele luni, când leul s-a apreciat, existând posibilitatea ca unii clienţi să considere această perioadă o oportunitate de a investi în euro la preţuri joase.
„Stocul total al depozitelor atrase de la clienţii privaţi s-a majorat cu 5% în aprilie datorită avansului rapid al economiilor în valută. Dinamica depozitelor în valută pe parcursul lunii trecute este interesantă având în vedere că leul s-a apreciat cu două procente în faţa euro în aprilie“, comentează Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac.
La sfârşitul lunii aprilie depozitele în valută ale populaţiei consemnau o creştere anuală de 16% în euro, în timp ce depozitele în lei au înregistrat o scădere în termeni reali de aproape 4%.
Românii arată astfel o încredere crescândă în economiile în euro şi dolari chiar dacă ultimele luni au readus în atenţie regimul de garantare a depozitelor: Fondul de Garantare a Depozitelor acordă compensaţii în lei în limita echivalentului a 100.000 de euro chiar dacă depozitele în cauză au fost constituite în valută.
Apetitul pentru economisire în valută are rădăcini istorice din anii de după 1990, în care România înregistra o inflaţie galopantă şi un fenomen de depreciere constantă a monedei.
În prezent depozitele în lei ale populaţiei sunt mai mari cu 60% decât cele în euro în echivalent lei, însă interesul pentru valută se menţine în pofida scăderii pronunţate a dobânzilor oferite de bănci pentru economiile în monedă străină.
Mai multe bănci au dus remuneraţia depozitelor în euro pe trei luni chiar sub pragul de 2% pe an, câştigurile putând fi anulate de comisionul de retragere în cazul sumelor mai mici. Şi cu toate acestea depozitele în valută continuă să crească.
Evoluţia este valabilă şi în cazul companiilor: depozitele în valută ale acestora înregistrau în aprilie o creştere anuală de peste 17% în euro, în timp ce depozitele în euro marchează o scădere de peste 7% în termeni reali. Teoretic, băncile ar trebui să fie mulţumite de această situaţie în condiţiile în care accesul la resurse în euro din afară s-a diminuat, însă semnalul este preocupant pentru banca centrală, indicând un deficit de încredere în moneda naţională.
Interesul mai slab pentru economisirea în lei a fost determinat şi de graba unor bănci de a reduce dobânzile la depozite, astfel că s-a ajuns ca remuneraţiile să nu mai acopere rata inflaţiei, iar economiile respective au fost supuse deprecierii în termeni reali.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 31.05.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
