Străinii, în cea mai mare parte grupuri bancare, aveau la finele lunii noiembrie depozite pe termen mediu şi lung constituite la băncile locale de 5,77 mld. euro, cel mai scăzut nivel din primăvara anului 2009. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, depozitele sunt mai mici cu 750 mil. euro, potrivit datelor BNR. Doar în luna noiembrie a anului trecut au „dispărut“ din astfel de depozite aproximativ 70 mil. euro.
„Depozitele pe termen mediu şi lung ale străinilor au intrat pe o pantă descendentă pentru că diferenţialul de dobândă dintre România şi alte ţări a scăzut foarte mult. Străinii veneau în România întrucât erau atraşi de dobânzile mult mai mari pe care le obţineau la depozitele de aici şi pe măsură ce aceste dobânzi
s-au apropiat de cele din ţările de origine, interesul pentru a plasa bani în România a scăzut“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.
În anii de criză, depozitele pe termen mediu şi lung au devenit o formă de sprijin preferată de băncile străine, în condiţiile în care această categorie de pasive este scutită de plata rezervelor minime obligatorii.
Din 2009 şi până în vara anului 2011, când a fost atins maximul istoric de 8,6 mld. euro, străinii au adus în depozitele pe termen mediu şi lung aproximativ 3,5 mld. euro.
În 2011, depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au trecut în fiecare lună pragul de 8 mld. euro. Tendinţa ascendentă a depozitelor de după anii de criză a fost influenţată şi de angajamentul cunoscut sub numele de Vienna Initiative, prin care grupurile- mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat în vara anului 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din luna martie a aceluiaşi an şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.
Procesul de dezintermediere a devenit mai vizibil începând din 2012, când a expirat acordul Vienna Initiative, dar şi când cererea de credite se prăbuşise. De atunci, depozitele străinilor au intrat pe o pantă descendentă. Aceste depozite cu scadenţe de peste doi ani au înregistrat o scădere de aproximativ 2 mld. euro pe parcursul anilor 2012 şi 2013, dar tendinţa a încetinit în primele luni ale anului trecut, chiar cu o creştere uşoară faţă de nivelul din decembrie 2013.
Însă în vară situaţia a devenit mult mai volatilă, în iunie înregistrându-se o scădere de 270 mil. euro faţă de luna precedentă, pentru ca în luna iulie depozitele pe termen mediu şi lung ale străinilor să urce cu încă 150 mil. euro.
În următoarele patru luni, străinii au retras constant bani din depozite, iar aceste fluctuaţii indică faptul că situaţia este departe de a se stabiliza.
Declinul constant al depozitelor atrase de la nerezidenţi vine pe fondul unui proces mai amplu de dezintermediere financiară, al cărui rezultat a fost reducerea cu 9 mld. euro într-un interval de cinci ani a liniilor de finanţare primite de subsidiarele băncilor străine de la acţionari.
În prezent, valoarea liniilor de finanţare este de 13 mld. euro. Spre comparaţie, în 2008 linile de finanţare de la băncile-mamă ajungeau la 21 mld. euro. Aceste finanţări au reprezentat principala formă de susţinere a vânzărilor de credite în perioada de boom economic, dar în ultimii ani grupurile străine, confruntate cu cerinţe de capital şi reglementări mai aspre, au pus o presiune tot mai mare pe subsidiarele locale, forţate să se bazeze mai mult pe fonduri atrase de la clientelă.
