Grupul elen EFG Eurobank încă mai crede în necesitatea fuziunii cu Alpha Bank deşi aceasta din urmă şi-a exprimat intenţia de a renunţa la proiectul care ar fi trebuit să creeze în România o bancă de locul trei după activele deţinute.
"Intenţia conducerii Alpha Bank de a propune revocarea deciziilor de fuzionare luate de acţionari într-un moment în care aprobările de la toate autorităţile competente de reglementare fuseseră de mult obţinute conduce la o pierdere potenţială de peste 4 mld. euro în sinergii combinate. Acest lucru se produce într-un moment în care băncile greceşti sunt chemate să îşi consolideze semnificativ baza de capital", potrivit anunţului transmis ieri de grup.
Alpha a anunţat miercuri că va propune acţionarilor anularea deciziei privind fuziunea cu Eurobank, fiind nemulţumită de efectele participării celor două bănci la planul de restructurare a datoriilor Greciei. Deţinerile de obligaţiuni emise de statul elen au devenit miza principală în procesul de fuziune după ce investitorii privaţi şi-au asumat o conversie a datoriei suverane a Greciei, care înseamnă reducerea cu 137 mld. euro a datoriei de stat de 368 mld. euro.
Alpha, care era partea absorbantă în această fuziune, fiind instituţia de credit cu cele mai mari active sub administrare, avea la jumătatea anului trecut o expunere de 5,5 mld. euro pe statul elen, în timp ce Eurobank deţinea obligaţiuni cu o valoare cumulată de 8,8 mld. euro. Astfel, Alpha consideră că a ieşit într-o poziţie mai bună decât Eurobank din schimbul de obligaţiuni emise de statul elen.
În absenţa consolidării prin fuziune, Alpha şi Eurobank va trebui să se recapitalizeze prin forţe proprii, iar principala soluţie ar putea fi intervenţia Fondului Elen de Stabilitate Financiară pregătit de stat pentru situaţii de criză în sistemul bancar. În funcţie de amploarea intervenţiilor s-ar putea ajunge chiar la naţionalizarea unor bănci.
Naţionalizarea era printre altele spectrul care determinase iniţial Alpha şi Eurobank să intre în discuţiile de fuziune, însă după ultimele date Alpha pare să nu mai simtă vreun pericol sub acest aspect şi pledează pentru menţinerea naturii private a băncilor greceşti. De asemenea, Alpha îşi face un titlu de glorie din participarea începând din 2008 la toate schemele şi programele menite să scoată Grecia din criză.
În prezent la Atena încă sunt în desfăşurare discuţii cu băncile privind aspectele tehnice legate de sprijinul de capital pe care îl poate acorda Fondul de Stabilitate.
Fuziunea din Grecia dintre Alpha şi Eurobank reprezenta şi o soluţie de consolidare a sistemului bancar din România, unde cele două grupuri deţin două bănci de top zece - Alpha Bank România şi respectiv Bancpost, o fuziune între acestea fiind de natură să creeze un jucător aflat pe poziţia a treia în sistem, cu o cotă de piaţă de peste 8%.
Cele două bănci locale nu începuseră încă să lucreze la fuziune având în vedere că procesul din Grecia nu se încheiase şi rămâne să opereze pe mai departe în formula cunoscută până acum.Cele două bănci scapă astfel cel puţin de grija armonizării reţelelor de unităţi, a efectivelor şi, nu în ultimul rând, a posturilor de conducere.
Proiectul fuziunii dintre Alpha şi Eurobank a fost privit cu suspiciune din start, una dintre problemele greu de tranşat fiind împărţirea posturilor de conducere. Grecii ajunseseră până într-acolo încât să conceapă o instituţie bancară condusă de doi CEO - câte unu de la fiecare parte implicată.
Băncile elene se confruntă atât cu ieşiri de fonduri din depozite - multe fiind orientate spre bănci din afara ţării, dar şi cu un număr mare de clienţi care nu-şi mai achită creditele invocând actuala conjunctură. În această situaţie, restructurarea creditelor este la ordinea zilei, numai în 2011 fiind restructurate peste 710.000 de credite la nivelul sistemului bancar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
