FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială cer guvernului să ducă deficitul bugetar la 0,9% din PIB anul viitor.
Paradoxal, tocmai deficitul mult mai mic obţinut în 2014 ca urmare a scăderii investiţiilor cu 12% ar putea fi alibiul Troicii pentru această cerinţă. „Aţi dovedit că puteţi, rămâneţi în continuare pe consolidare fiscală“, ar fi mesajul subînţeles al finanţatorilor internaţionali. Întrebarea este dacă la deficit bugetar de 0,9% din PIB creşterea economică nu va fi frânată sau chiar transformată în recesiune.
Proiectul de buget pentru 2015 a intrat în malaxorul negocierilor cu FMI şi Comisia Europeană, iar lansarea unei noi cifre mai mici de deficit bugetar, de 0,9% din PIB în 2015, a făcut ca tensiunea guvernanţilor să atingă cote maxime. Întrebarea este dacă economia nu a ajuns la un punct în care reducerea deficitului bugetar cu încă 0,5-0,6% din PIB nu va frâna creşterea economică. În 2014, deficitul a fost redus prin scăderea drastică a investiţiilor, dar creşterea economică aşteptată la 2,8% a fost impulsionată de consum.
