Nevoia de repere de pret stabile pe piata financiara si confirmarea treptata a tendintei de scadere a inflatiei, apropie momentul in care titlurile de stat vor putea oferi din nou o referinta pentru scadenta la doi ani si, in continuare, la trei ani.
La ultima licitatie de obligatiuni de stat pe doi ani, Ministerul Finantelor a primit, in sfarsit, oferte de la banci dispuse sa cumpere titluri la dobanzi mai mici de 16%, dupa multe luni la rand in care acestea nu scadeau sub 16,5%.
Unii jucatori au coborat cu dobanda chiar pana la 15,65% pe an, insa suma potential subscrisa la acest pret a fost considerata de Finante prea mica, desi acceptarea acesteia ar fi putut da un semnal important pentru piata. Asa incat Ministerul Finantelor a hotarat sa mai astepte, acceptarea unei dobanzi in jur de 16% pe an fiind privita ca pe o concesie prea mare avand in vedere trendul confirmat de scadere a inflatiei.
"Daca si BNR da un semnal simbolic de scadere a dobazilor, cred ca ne <intalnim cu piata>, pentru a putea relua constructia curbei randamentelor cel putin pe maturitatea de doi ani", spune Enache Jiru, seful Trezoreriei Statului.
Cea mai mare dobanda acceptata la scadenta de doi ani a fost de 14,5%, la jumatatea anului trecut. De atunci, ofertele bancilor au fost respinse constant din cauza dobanzilor ridicate cerute de banci.
"Piata incepe sa aiba incredere in continuarea tendintei de scadere a inflatiei si, implicit, in perspectiva scaderii dobanzilor", afirma Jiru.
Potrivit estimarilor de pe piata, BNR ar putea hotari luna viitoare o reducere a dobanzii de interventie cu circa 0,25%, respectiv pana la 21% pe an. De asemenea, semnalul ar putea coincide cu lansarea primei emisiuni de certificate de depozi ale bancii centrale, cu scadenta la trei luni. Acestea ar urma sa consolideze capacitatea de sterilizare a BNR. Desi performantele la nivelul inflatiei au fost peste asteptari, banca centrala ramane foarte prudenta din cauza deficitului de cont curent care inca nu da semne de ingustare.
Rata inflatiei pe luna aprilie, de 0,6%, a fost sub prognozele pietei, care mergeau spre o medie de 0,8%. Aprilie era considerata un hop mare pentru trendul de dezinflatie, in principal din cauza majorarii pretului la gaze naturale. Un rol important in limitarea cresterilor de preturi l-a avut insa cursul leului, care a consemnat o apreciere semnificativa a monedei nationale. In aceste conditii, dobanda annuala a scazut, in sfarsit, sub 13%, ajungand la 12,5%. Ceea ce ii face pe analisti sa estimeze ca tinta autoritatilor chiar poate fi atinsa. Un risc neprevazut pana acum il constituie insa posibilitatea ca pretul international al petrolului sa se mentina pe o perioada mai lunga la nivelurile ridicate din ultima vreme, cu impact asupra unei economii dependente de importurile de titei cum este cea romaneasca.
Ministerul Finantelor are in vedere pentru anul acesta finantarea deficitului bugetar preponderent de pe piata interna, in conditiile in care necesitatile sunt reduse prin ajustarea deficitului la 2,1% din PIB, dar si datorita imbunatatirii colectarilor.
Pana la sfarsitul anului, Finantele spera sa poata extinde maturitatea titlurilor de stat cu dobanda fixa pana la cinci ani, o data cu consolidarea scadentelor de doi si trei ani.
Dobanda la certificatele de trezorerie cu scadenta la un an a ramas la ultima licitatie de marti la nivelul maxim de 18%. Bancile ar fi plasat aproape de trei ori mai mult decat valoarea programata a emisiunii, respectiv 2.800 miliarde de lei. Finantele nu au acceptat insa suprasubscrierea.
Lichiditatile peste asteptari ale bugetului au facut ca Ministerul Finantelor sa anuleze in urma cu o saptamana licitatia de certificate de trezorerie pe o luna. Pentru aceasta scadenta, Finantele au acceptat sa-si alinieze dobanda cu cea practicata de BNR pentru sterilizare. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
