"Îl sun săptămânal pe Răsvan Radu, CEO-ul nostru din România,să-l îndemn să mărească creditarea, cum o fac şi cu ceilalţibancheri ai noştri din regiune", spune Federico Ghizzoni, şefuloperaţiunilor grupului italian UniCredit în Europa Centrală şi deEst.
"Presăm pentru creşterea creditării. Discutăm cu oamenii noştrisă găsim oportunităţi pentru a da finanţări. Ideea este că dacă unproiect se poate face, chiar să îl facem, nu să dăm înapoi, pentrucă economiile trebuie să reînceapă să se mişte. Trebuie lucrat şila nivel psihologic pentru depăşirea crizei", a declarat oficialulUniCredit.
Este pentru prima dată când un înalt responsabil al unei băncistrăine prezente în România dă un semnal public atât de puternicpentru reluarea finanţărilor.
Ghizzoni afirmă că băncile au şi o responsabilitate socială înactualul context economic internaţional. "Suntem organizaţiiprivate, lucrăm pentru profit, dar trebuie să şi susţinemeconomiile în interesul general şi trebuie să fim mai curajoşi încreditare. Este momentul să arătăm că suntem bănci bune dândcredite şi nu stând pe margine."
El se plânge însă că exceptând pieţe ca Polonia sau Turcia,răspunsul pe care îl primeşte de la bancherii grupului este că încontinuare lipseşte cererea.
Ghizzoni susţine că UniCredit încearcă să reducă la minimummarja de dobândă, atât cât să poată genera venituri în continuare,dar nu uită să invoce costul resurselor pe care banca trebuie să leatragă.
"Nu ţinem preţul creditelor în mod artificial. Eu sunt înfavoarea reducerii cât mai mult a dobânzilor la depozite pentru aputea ieftini şi creditele, dar cele două categorii de dobânzi suntlegate."
Presiunea pentru a câştiga bani din creditare a devenit atât demare, încât bancherul italian nu se mai plânge de costul riscului,chiar dacă acesta rămâne ridicat, ci de nivelul foarte redus alcererii de credite. El spune că UniCredit are dificultăţi cumenţinerea expunerii pe România nu pentru că nu ar mai vrea să deafinanţări, ci pentru că nu are cui.
"Solicităm Băncii Naţionale să emită titluri pe termen scurt casă putem cumpăra «risc românesc» (pentru a face plasamente cu riscsuveran - n. red.). Problema este că economia încă nu absoarbecredite, dar eu sper ca de la un punct încolo să începem să mutămbanii din titluri de stat spre clienţi privaţi."
Ghizzoni spune că expunerea UniCredit pe titluri emise de statulromân se ridică la circa 800 de milioane de euro. Cât priveştecalitatea portofoliului de credite, el spune că la UniCredit ŢiriacBank trimestrul al doilea va fi cel mai prost de până acum dinpunctul de vedere al creşterii provizioanelor, însă se aşteaptă lao ameliorare în trimestrele următoare. În acelaşi timp, Ghizzoni sedeclară foarte îngrijorat de nivelul ridicat al şomajului de pepieţele pe care operează UniCredit.
"Pentru mine şomajul reprezintă un mare semn de întrebare,pentru că va fi dificil de absorbit şi poate duce la problemesociale în contextul măsurilor de austeritate adoptate deguverne."
El continuă să susţină că în România UniCredit caută cel mai bunmoment pentru a relua extinderea abandonată în 2008. "Planul estesă reîncepem să dezvoltăm reţeaua de îndată ce va fi cu putinţă,pentru că numărul actual de unităţi nu ne este suficient."
Banca-mamă a raportat în România 238 de unităţi la sfârşitultrimestrului unu, faţă de 253 la sfârşitul lui 2009, Ghizzoniexplicând că reducerea este rezultatul unor decizii deraţionalizare pe criterii de profitabilitate.
Oficialul UniCredit afirmă că nu doar achiziţiile pot reprezentao soluţie de creştere a afacerilor. El estimează că pe piaţabancară din regiune vor începe cu siguranţă fuziunile şiachiziţiile spre sfârşitul acestui an - începutul lui 2011.
"Problema este capitalul şi susţinerea acţionarilor care trebuiesă vadă potenţialul de câştig. Niciun acţionar nu va evita deexemplu să sprijine o achiziţie pe o piaţă ca Turcia, underandamentul e foarte bun. Privind strict pe cifrele din 2010,România nu este atractivă, dar evaluând lucrurile pe termen mailung poate deveni."
Ghizzoni spune că o reţea mare de unităţi este scumpă, încondiţiile în care nivelul veniturilor unei bănci nu va reveni undeera acum 3-4 ani.
"S-ar putea să nu fie cel mai înţelept lucru să investeşti înreţea, mai bine investesc 100 de milioane de euro în tehnologie, îninternet-banking, POS-uri şi call-centere. Aceasta este dilemaacestei perioade privind cea mai înţeleaptă strategie deurmat."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
