ING nu priveste cu regret spre decizia din 2002 de a nuachizitiona BCR, pe atunci controlata de stat, chiar daca oasemenea miscare i-ar fi permis sa se propulseze chiar in varfulsistemului bancar romanesc, spune Ralph Hamers, seful de atunci alsucursalei locale a olandezilor, care a fost promovat de lainceputul lui 2007 la conducerea diviziei de wholesale la nivelulgrupului.
"BCR ar fi accelerat atingerea unor obiective strategice,respectiv am fi intrat in topul celor mai mari cinci jucatori chiarpe locul intai. Pe de alta parte, renuntand la aceasta achizitie,am avut oportunitatea de a face investitii green-field (de la zero,n. red.) pe toate liniile de afaceri. Pe nicio alta piata nu am maifacut asa ceva", a spus Hamers intr-un interviu acordat ZF.
In 2002 statul a incercat sa gaseasca un investitor strategicpentru BCR, iar olandezii de la ING au fost pe lista scurta, insain final au renuntat. Ulterior, BERD si IFC au cumparatparticipatii cumuland 25% plus doua actiuni din capitalul banciiromanesti, angajandu-se astfel in restructurarea bancii. In 2006,procesul de privatizare a BCR s-a incheiat, banca fiind cumparatade grupul austriac Erste, care a platit 3,75 miliarde de europentru un pachet de 62% din actiunile bancii.
"Nu ne gandim la o varianta secundara de dezvoltare in Romania,pentru ca suntem increzatori ca vom cumpara BCR. Suntem dispusi sainvestim oricat este necesar ca sa castigam", declara in iunie 2002Ralph Hamers. Trei luni mai tarziu, cand la conducerea sucursaleide la Bucuresti se instalase Jan Op de Beek, grupul olandez luaprin surprindere piata, anuntand ca se retrage din joc. ING ainvocat atunci trei motive principale - contextul global dificil,faptul ca piata de retail din Romania era intr-o faza incipienta sio anumita presiune a timpului in procesul de privatizare.
Hamers afirma ca, daca ar fi cumparat BCR, ING nu ar mai fi avutocazia sa dezvolte propriile modele de business - cum a fost cel deSelf'Banking utilizat pentru expansiunea pe retail. "Sunt modele incare credem, acestea sunt viitorul", spune el.
Romania este una din cele patru piete - alaturi de Olanda,Belgia si Polonia - unde ING este prezenta cu toate operatiunile,de la wholesale si retail banking la asigurari de viata, pensii,administrare de active sau leasing.
"Cresterea organica este mai solida si mai usor de gestionat. Lao achizitie nu stii ce cumperi, dar am fi castigat cu sigurantacota de piata", spune Misu Negritoiu, care in 2006 a devenit primulroman numit de olandezi la conducerea sucursalei locale, deschisain 1994.
Obiectivul strategic al ING este sa fie un jucator de top cincipe piata locala, iar olandezii au ajuns deja sa detina aceastapozitie pe anumite segmente de piata, avand, spre exemplu, in modtraditional o prezenta puternica in zona companiilor mari.
La sfarsitul anului trecut, ING avea active de 2,7 miliarde deeuro, potrivit datelor raportate la BNR, care o plasau pe loculzece in sistem, cu o cota de piata de 3,5%. BCR ramane cea mai marebanca locala, cu active de 16 miliarde de euro la sfarsitul lui2008 si o cota de piata de 20,3%.
"Romania va avea intotdeauna cel putin cinci banci mari, piatapoate sa faca fata. Noi avem acum capacitatea de a ne creste cotade piata fara o achizitie", spune Misu Negritoiu.
Investiti in infrastructura ca sa puteticreste
Lipsa unor "artere vitale" care sa uneasca principalele centrede afaceri vor frana cresterea Romaniei dupa trecerea crizei,atentioneaza Ralph Hamers. "Infrastructura poate limita crestereaacestei tari. Investitiile in cai ferate, strazi si autostrazi perutele nord-sud, sud-est spre nord-vest, aceste artere vitale aletarii, sunt absolut necesare. Daca ceva va restrictiona crestereadupa recesiune, va fi infrastructura."
El considera ca momentan companiile mari rezista mai bine crizeidecat cele mici, pentru ca au mai multe posibilitati, dar sirezerve mai mari acumulate in vremurile bune. Cel mai putinafectate sunt companiile din sectorul energetic, iar acestea vorincepe sa vina spre banci si cu planuri de investitii pentru carecauta finantare.
"Piata de fuziuni si achizitii a disparut timp de un an. Daracum cei slabi sunt cumparati, iar bancile finanteaza acesteachizitii", mai spune Hamers. El subliniaza ca economia romaneascaare inca avantaje competitive, chiar daca trece printr-o recesiunesevera.
"Este o contractie dura a economiei romanesti, dar nivelul debaza va fi mai bun ca la criza din 1999. Romania pastreaza uneleavantaje - are o forta de munca educata si relativ mai ieftina fatade alte piete. Daca esti o companie si vrei sa treci de criza,Romania este o tara in care o sa vrei sa muti productia."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
