"Acesta poate fi chiar un palier de curs realist pentru Romania si ar ajuta la imbunatatirea competitivitatii externe. In decurs de un an, euro a traversat o plaja larga, de la 3,1 la 3,9 lei. In mod clar cursul realist este mai aproape de 4 lei/euro decat de 3 lei/euro", a declarat Negritoiu.
El considera ca un astfel de nivel al cursului ar antrena corectiile necesare in vederea pregatirii pentru euro, iar puseul inflationist pe care l-ar provoca intr-o prima faza ar fi apoi mai usor de absorbit.
"Altfel, nu exista solutii pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Cursul este o supapa pe care altii n-o au, insa ramane de vazut cum se ajusteaza economia la un curs de 4 lei/euro, pentru ca ar functiona ca un factor de corectie determinand o crestere economica mai lenta, o scadere a consumului, a pietei imobiliare. Sunt si riscuri, pentru ca un asemenea curs s-ar propaga direct in creditul imobiliar."
Cum ar rezista clientii cu credite in euro in ipoteza in care cursul ar ramane sus pe o perioada mai lunga?
"Noi am facut un test de stres pe portofoliul de clienti companii pe baza unei ipoteze de depreciere a leului cu 30%, iar rezultatul a fost ca ar rezista unui asemenea soc. De altfel, am rezistat si la deprecierea din iarna trecuta. Nu stiu insa daca la nivelul economiei ar putea fi inghitita o depreciere atat de mare." Chiar daca deprecierea nu ar ajunge la 30%, Negritoiu anticipeaza o crestere a ratei de neplata la creditele in euro.
El sustine ca BNR nu poate influenta piata decat prin curs, in conditiile in care piata leului este marginala, iar creditarea se face preponderent in euro. "Daca si Ministerul Finantelor plateste o dobanda mai mare decat dobanda BNR, este clar ca dobanda de politica monetara nu are legatura cu piata. Este doar un subiect de discutie in Consiliul de Administratie al BNR. Momentul ajustarii dobanzii a fost ratat anul trecut cand inflatia s-a dus in sus."
Dobanzile pe piata monetara au urcat in ultima perioada si la 15%, in timp ce dobanda BNR este la 10,25%. Guvernatorul Mugur Isarescu a afirmat ca este vorba de un paradox, in conditiile in care considera ca exista suficienta lichiditate, iar unele banci au continuat sa faca depozite la BNR.
In contextul agravarii crizei financiare internationale, Negritoiu considera ca banca centrala a fost "consecvent opaca la dialog".
"Nu am vazut nicio initiativa de a discuta cu bancile despre problemele pe care le au. Bancile din Romania au probleme diferite si le trebuie solutii diferite."
Seful ING apreciaza ca piata bancara poate fi impartita in trei grupuri: bancile cu capital local, cele care fac parte din grupuri regionale si filialele sau sucursalele unor grupuri internationale.
"In caz de nevoie, BNR poate ajuta direct doar bancile din primul grup. Filialele de banci regionale au alte doua ziduri de protectie - bancile-mama si bancile centrale din tarile de origine. Bancile din grupul III sunt si mai protejate pentru ca autoritatile din tarile bancilor-mama nu si-ar permite sa lase asemenea jucatori mari sa se prabuseasca. Exista deja un consens european ca bancile trebuie ajutate, nu mai conteaza daca prin nationalizare sau altfel, important este ca deponentii sa nu-si piarda banii, iar sistemele bancare sa continue sa functioneze. BNR nu se poate adresa insa problemelor pe care eventual le-ar avea banci din grupurile II si III decat in consultare cu bancile centrale din tarile de origine. BNR nu poate 'citi' singura aceste banci." De altfel, Negritoiu considera ca in actualul climat de neincredere ar fi fost potrivit ca guvernatorul BNR Mugur Isarescu sa apara public impreuna cu guvernatorii bancilor centrale din Austria, Grecia sau Italia, pentru a da mesaje de siguranta avand in vedere ponderile pe care banci din aceste tari le detin pe piata locala.
Actiunile principalelor banci straine prezente in Romania s-au prabusit pur si simplu la burse in ultimele saptamani. De pilda, pretul titlurilor Raiffeisen International - actionarul majoritar al Raiffeisen Bank Romania - a scazut chiar sub pretul de emisiune. Steven van Groningen, seful Raiffeisen Bank Romania, afirma ca a cumparat 1.000 de actiuni, considerand ca pretul atat de ieftin este o buna oportunitate de achizitie.
Negritoiu afirma ca este vorba despre o blamare generalizata a sectorului bancar, de o penalizare care in majoritatea cazurilor nu are legatura cu situatia financiara propriu-zisa a bancilor. "Este o penalizare masiva, se duce toata piata. Doar la bancile care cad mai mult si continuu pot aparea semne de intrebare."
El spune ca este nevoie de o restaurare a increderii.
Nu schimbam planurile
ING Bank a ajuns la 200 de unitati si continua planul de extindere a retelei, afirma Misu Negritoiu, directorul general al bancii.
"Avem 170 de unitati de retail si 30 de sucursale pentru clientii corporate. Afacerile continua in mod normal, chiar daca suntem mai conservatori la creditare. Nu profitam de faptul ca nu trebuie sa obtinem avizul BNR pentru normele de creditare, ci ne aliniem la conditiile pietei. Bugetul pentru anul in curs a fost deja depasit si nu schimbam obiectivele pentru 2009." El remarca faptul ca banca gaseste angajati pentru unitatile din provincie mult mai usor decat in anii trecuti, cand era nevoie sa detaseze oameni din Bucuresti si considera ca acesta este un semn de incredere in angajamentul pe termen lung al grupului olandez ING pe piata locala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
