Misiunea viitoare a politicilor economice este de a păstra echilibrele macro restabilite cu greu după apariţia crizei, fiind o eroare să ignori lecţiile acesteia şi să cedezi tentaţiei de a alege măsuri cu consecinţe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung, a declarat guvernatorul BNR.
"Dacă perioada ajustărilor macroeconomice pare să se fi încheiat pentru România, misiunea viitoare a politicilor economice este aceea de a păstra echilibrele restaurate cu atâta trudă, de a da dovadă de prudenţă şi măsură în deciziile viitoare, deplasând totodată accentul spre reforme structurale de natură să împiedice potenţialul de creştere a economiei româneşti. Ar fi o eroare să ignorăm lecţiile crizei internaţionale şi experienţele noastre, cedând tentaţiei de a opta pentru măsuri cu consecinţe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 150 de ani de la naşterea Regelui Ferdinand.
La eveniment a participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a avut o alocuţiune după discursul guvernatorului.
Isărescu a arătat că nu există substitut la politicile macroeconomice echilibrate corect implementate şi corect explicate.
"Această perspectivă pe termen lung impune ca în centrul politicilor economice să se afle numai managementul cererii agregate, dar şi obiectivele stabilităţii macroeconomice, să se afle de asemenea dezvoltarea durabilă şi dezvoltarea competitivităţii economiei româneşti", a spus şeful băncii centrale.
Guvernatorul şi-a exprimat astfel, din nou, poziţia faţă de adoptarea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute în Codul Fiscal şi cel de Procedură Fiscală, atrăgând atenţia asupra dezechilibrelor care ar putea apărea pe termen lung.
El a punctat că în prezent, ca şi în România Regelui Ferdinand, societatea se află într-un moment de modernizare a statului, de consolidare a instituţiilor, astfel că este necesar ca disciplina fiscală şi stabilitatea financiară să fie transformate într-o stare de normalitate.
"Din această perspectivă, consider că principalul activ ce se impune a fi valorificat este stabilitatea macroeconomică. Ne bazăm pe convingerea că o creştere economică durabilă, obiectiv pe care îl urmărim cu toţii, nu este posibilă ca politicile economice să ducă la păstrarea echilibrelor macroeconomice. Criza financiară şi criza economică din alte ţări, precum şi experienţa noastră din ultimii ani reprezintă cele mai bune argumente în acest sens", a precizat guvernatorul.
Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală au fost adoptate recent de Camera Deputaţilor, ca for decizional, aflându-se pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
La rândul său, preşedintele a criticat măsurile prevăzute în cele două coduri, spunând că de fapt nu revoluţionează finanţele României, prin simpla reducere a unor impozite.
El a admis că o asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanţelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă.
Isărescu a menţionat, în discursul său, că macrostabilitatea nu este un scop în sine, ci reprezintă baza dezvoltării sustenabile, care are şi efecte concrete importante.
"Piaţa financiară internaţională, de care depindem ca orice ţară debitoare, reacţionează deseori brutal şi excesiv, penalizând dezechilibrele macroeconomice şi chiar percepţia unor măsuri care duc la asemenea dezechilibre. Pe de altă parte, starea de macrostabilitate, cum este cea din prezent, măsurile politico-economice care duc în această direcţie, credibilitatea acestor politici sunt recompensate cu reduceri substanţiale ale costurilor de finanţare de natură să creeze acel mult râvnit spaţiu fiscal pe baza căreia să se asigure creşterea cheltuielilor bugetare într-o manieră sustgenabilă", a completat guvernatorul BNR.
El a reiterat ideea că România nu a avut niciodată costuri de finanţare mai scăzute decât în prezent, care se datorează nu numai reducerii dobânzilor pe plan internaţional, ci şi a primelor de risc.
Ca atare, efectul benefic se resimte atât la nivelul bugetului, cât şi la nivelul econmomiei în general şi al al tuturor întreprinderilor.
Şeful Băncii Naţionale a atras atenţia că accest proces nu este însă ireversibil, ci depinde de păstrarea macrostabilităţii.
"Necesitatea unei asemenea linii de acţiune este şi mai evidentă în contextul procesului de trecere la moneda unică europeană. Dacă bazele unei economii performante o reprezintă elementele de stabilitate macroeconomică, vârfurile ei sunt rezultatul spiritului antreprenorial, inovator al celor care cred în virtuţile unei economii de piaţă. Trebuie să consolidăm şi bazele, dar să stimulăm şi vârfurile. Putem face toate aceste lucruri încurajând funcţionarea mecanismelor pieţei, competiţia nedistorsionată, consolidarea instituţiilor capabile să stimuleze paşii înainte", a explicat Isărescu.
