Piata valutara inregistreaza in ultimele luni importante intrari de valuta care imping spre o apreciere nominala a leului. BNR nu mai este in situatia de a proteja moneda nationala, ca in trecut, ci dimpotriva, trebuie sa aiba grija ca aceasta sa nu se intareasca prea mult. Si cu toate ca a ajuns sa cumpere circa 300 milioane de euro pe luna, efectele interventiilor sale se pierd dupa numai cateva zile.
In definitiv ce s-ar intampla daca leul chiar s-ar intari pana la echivalentul a 35.000 lei/euro, in situatia in care pana acolo l-ar duce piata?
"Teama de apreciere nominala tine in primul rand de faptul ca exporturile nu ar fi pregatite sa faca fata unei asemenea presiuni asupra competivitatii. Chiar daca exista o rezerva la nivelul costurilor inca mici cu forta de munca", spune Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR.
Surplusul de valuta de pe piata nu vine numai din afara. Stabilitatea cursului a incurajat puternic creditul in valuta, inclusiv pentru nevoi de finantare curente in lei, precum si convertirea depozitelor din valuta in moneda nationala, in conditiile mentinerii unor dobanzi real pozitive atractive la economiile in lei. Cat timp poate conta leul pe acest suport, nesustinut direct de performantele economiei? Ramane de vazut.
Pericole majore - Radu Craciun, senior analist ABN Amro Bank Romania
O apreciere accentuata a leului ar avea la prima vedere o serie de consecinte pozitive, dar in spatele lor s-ar ascunde niste pericole majore derivate in principal din faptul ca intarirea leului nu ar reflecta in mod corect competitivitatea economiei romanesti, fiind consecinta unor evolutii conjuncturale si, prin urmare, nesustenabile. Cand spun evoluaii conjuncturale ma refer la intrarea de fonduri speculative si la situatia existenta pe piata otelului in lume. Consecintele pozitive se refera la impactul pe care aprecierea ar avea-o pe termen scurt, asupra cheltuielilor bugetare si asupra servicului datoriei externe in special, asupra nivelului de trai in general. Consecintele negative ar proveni in principal din doua directii. Pe de o parte, cresterea deficitului comercial si de cont curent prin ieftinirea importurilor si descurajarea exporturilor. Importurile mai ieftine ar face ca restructurarea unor sectoare energofage sa fie amanata, datorita preturilor mai mici ale energiei care ar cosmetiza situatiile lor financiare. Pe de alta parte, intarirea leului ar face Romania o destinatie si mai atractiva pentru fondurile speculative, intrarile de valuta pastrand iluzia finantarii deficitului de cont curent in pofida maririi acestuia. "Bulgarele de zapada" astfel creat ar putea fi spart in orice moment in care una din situatiile conjuncturale favorabile ar disparea creind o succesiune de tendinte in sens negativ, toate avand un impact major mai ales din cauza vitezei cu care s-ar derula.
Un soc prea mare - Claudiu Cercel, directorul Directiei operatiuni de piata BRD
Sunt trei cauze care fac ca piata sa fie inundata cu valuta:
- Romania receptioneaza influxuri semnificative de valuta pe toate segmentele: investitii directe, de portofoliu, transferuri curente, asistenta UE.
- Politica monetara extrem de stransa in raport cu inflatia creeaza apetit pentru creditul in valuta, inclusiv din partea actorilor care nu au activitate de export (acestia au nevoie de moneda locala astfel incat vand valuta pe care le-o pune la dispozitie creditul).
- Clientela migreaza inspre depozite in lei, mult mai atractive in actualul context.
Cum obiectivul primordial al politicii monetare a devenit inflatia, tot armamentul din dotare al BNR - curs de schimb, dobanzi, sterilizare - este si va ramane calibrat spre aceasta dimensiune. Altfel spus, in lipsa unei alternative, se va steriliza in continuare masiv, costurile acestui proces trecand pe planul doi, chiar daca raman importante ca reper.
Ca nivel nominal, sunt convins ca se va ramane in parametrii anuntati: 2-4% apreciere reala fata de cosul valutar. O apreciere de natura celei invocate (un curs de 35.000 ar insemna 24% - din care 15% apreciere nominala) ar reprezenta un soc prea mare pentru economia romaneasca; aceasta nu ar putea raspunde printr-o crestere de productivitate sau scadere de costuri pe masura.
Cat poate rezista surplusul - Cristian Sporis, trezorierul Raiffeisen Bank
Tot ce ajunge pe piata sunt in mare parte bani veniti in portofel, in sacosa, trimisi din afara si care nu trec prin banci; de la romanii care muncesc in strainatate, dar si pentru achizitii de terenuri si imobile devenite din ce in ce mai atractive. Chiar daca aceste intrari sunt substantiale, Romania nu-si poate permite o deteriorare si mai mare a deficitului de cont curent care ar rezulta in urma unei intariri consistente a leului - importurile ar deveni mult prea ieftine, iar competitivitatea exporturilor ar fi serios lovita. Probabil ca la un moment dat BNR o sa lase piata mai libera, chiar si cand preseaza spre aprecierea leului, insa aceasta nu se va putea intampla anul acesta si nici anul viitor pentru ca nu poate risca agravarea deficitului extern.
Problema este ca pana la urma nu e clar de unde vine toata aceasta valuta si mai ales cat de sustenabila este in timp aceasta situatie de surplusuri fata de cerere si care tind sa duca in jos cursul.
Este adevarat ca aprecierea leului ar ajuta la scaderea inflatiei, imbunatatirea nivelului de trai si recuperarea decalajelor nominale la nivelul PIB, de exemplu, insa costurile ar fi prea mari: incepand cu orientarea masiva a creditelor pe valuta, inclusiv a celor care acum sunt in lei, si pana la pierderea substantiala inregistrata dce BNR la nivelul rezervei valutare din reevaluarea acesteia prin raportare la un leu mai puternic. Din acest ultim punct de vedere, ar fi preferabil costul suportat cu sterilizarea leilor aruncati pe piata prin cumpararea surplusului de valuta, desi chiar nivelul acestuia ar putea ajunge sa creeze probleme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
