PIB. Economia ar putea încetini la 2,1% în 2014 odată cu estomparea efectului anului agricol bun. Exporturile şi industria vor rămâne principalii factori generatori de creştere, fiind ajutate de cererea externă din Germania. Ajustarea costurilor cu forţa de muncă din urma crizei financiare ajută competitivitatea României, însă limitează puterea de cumpărare a populaţiei. De asemenea, consumul populaţiei va fi afectat de accelerarea inflaţiei, temperarea creditării şi accentuarea riscurilor politice.
Inflaţie. Inflaţia a avut o evoluţie descrescătoare în 2013, ajutată atât de anul agricol bun, dinamica temperată a preţurilor administrate, dar şi de modificările fiscale precum reducerea TVA pentru pâine. Însă, efectul de bază pozitiv generat de aceşti factori va fi eliminat în 2014, iar inflaţia va accelera la 3,7% până la finalul anului (acciza pentru combustibili având un impact de aproximativ 0,4-0,6pp).
Curs. Previzionăm o evoluţie stabilă a cursului de schimb în 2014, creşterea absorbţiei de fonduri europene (presiuni de apreciere) fiind compensată de procesul de dezintermediere financiară şi volatilitatea capitalurilor străine. Cursul de schimb ar putea fi influenţat în primul trimestru al anului 2014 de factori externi, dar leul rămâne într-o poziţie relativ favorabilă comparativ cu celelalte monede din regiune. Principalul risc asociat prognozelor noastre este o revenire a turbulenţelor politice, având în vedere presiunile anului electoral.
Dobânda de politică monetară. Rata inflaţiei a surprins în mod pozitiv în 2013, creând astfel spaţiu pentru reducerea dobânzii-cheie. De asemenea, relaxarea condiţiilor monetare a fost justificată şi de evoluţia modestă a creditului în economie. În această perioadă, mecanismul de transmisie a politicii monetare a fost eficient, fiind facilitat de lichiditatea amplă din sistemul bancar.
Deciziile viitoare privind politica monetară vor fi condiţionate de evoluţia inflaţiei şi preţurile activelor financiare. Introducerea accizei adiţionale pe combustibili a majorat prognoza noastră pentru inflaţie până la 3,7% (impactul accizei fiind de 0,5pp) şi a temperat tonul relaxat al reprezentanţilor BNR. Astfel, considerăm că o a doua tăiere a ratei dobânzii pe 4 februarie este mai puţin probabilă după reducerea din 8 ianuarie. De asemenea, BNR ar putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii la lei pentru a relaxa condiţiile monetare.
Deficit bugetar. Finanţele publice rămân într-o situaţie sustenabilă sub monitorizarea FMI/EU, dar implementarea reformelor dă semne de oboseală. De asemenea, factorii politici ar putea avea un impact negativ asupra stabilităţii economice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
