Anuntata in repetate randuri, discutarea in guvern a proiectului de lege privind taierea a patru zerouri din coada leului se amana fara termen.
Si cu toate ca succesul operatiunii depinde in mare masura de comunicarea cu publicul, atat banca centrala, cat si Ministerul Finantelor - initiatori ai proiectului - pastreaza tacerea asupra pregatirilor necesare.
O buna informare a populatiei asupra a ceea ce va insemna denominarea cere o lunga perioada de timp, insa autoritatile nu incearca sa profite de aceasta noua amanare pentru a explica procesul de taiere a zerourilor. Ceea ce ridica un semn de intrebare asupra vointei politice de a da startul legal al denominarii chiar in prag de alegeri. Oricum, agenda Parlamentului este deja aglomerata de proiecte de legi cerute de procesul de negociere pentru integrare, pentru a mai avea loc si o lege a denominarii.
Altminteri, surse bancare afirma ca Banca Nationala a inceput inca de anul trecut sa urmareasca un program de pregatire a operatiunii de taiere a zerourilor, mergand pana la stabilirea noilor unitati monetare si a formatelor noilor bancnote si monede metalice.
Cu toate acestea, banca centrala insista asupra faptului ca va avea nevoie de un termen de 12 luni de la adoptarea legii pentru a pregati actiunea de lansare a leului "greu". BNR anuntase ca data probabila pentru trecerea la leul denominat martie 2005. In primul an de dupa denominare, leul vechi si leul nou ar urma sa circule in paralel, cu obligatia comerciantilor de a afisa preturile in ambele forme, pentru obisnuirea publicului.
In noile conditii insa, devine din ce in ce mai incerta aparitia noilor diviziuni monetare, cu bancnote de 10 lei, 20 de lei, 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 500 de lei in cursul lui 2005, data intrarii in circulatie a acestora fiind impinsa spre 2006.
Adica va mai trece o vreme in care casieriile comerciantilor si ale bancilor se vor lupta cu sacii de bani, cu costuri pe masura, iar tanara bancnota de un milion de lei ar putea deveni din ce in ce mai necesara. In acelasi timp, prelungirea vietii bancnotelor cu patru pana la sase zerouri ar putea determina o folosire din ce in ce mai frecventa a cardurilor pentru plata la comercianti, in conditiile in care cumpararea unor marfuri mai valoroase cu bani lichizi cere o cantitate de bancnote care nu mai incape demult intr-un portmoneu normal.
Iar softurile computerelor si caselor de marcat se vor lupta mai departe cu sirurile din ce in ce mai lungi de zerouri.
Operatiunea de denominare nu este pusa sub semnul intrebarii de perspectiva adoptarii euro de catre Romania, in conditiile in care aceasta presupune un orizont de timp destul de indepartat.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu apreciaza ca este important dintr-o perspectiva simbolica ca un euro sa valoreze patru lei si nu 40.000 lei ca in prezent.
Proiectul de lege privind taierea a patru zerouri din coada leului a plecat cu o anumita intarziere de la Banca Nationala, dupa jumatatea lunii aprilie, fiind apoi in curs de obtinere a avizelor necesare de la diferite ministere responsabile.
Experienta unor tari precum Polonia sau Ucraina, care au realizat operatiunea de denominare in urma cu aproape zece ani, arata o corelatie intre taierea zerourilor si reducerea inflatiei. In cazul Romaniei, leul greu ar urma sa apara dupa ce inflatia va fi fost coborata sub pragul de 10%. Tendinta comerciantilor de a rotunji preturile in sus, dupa operatiunea de denominare, ar putea crea o anumita presiune inflationista pe termen scurt. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
