Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avut mai multe intervenţii în timp în care a afirmat că nu mai doreşte creşterea rezervei de aur din superstiţie, iar BNR nu a mai făcut achiziţii de aur de la începutul lui 2011.
Reprezentanţii ai BNR au început să aducă în discuţie posibilitatea regândirii politicii de investiţii în sensul majorării rezervei de aur.
Banca Naţională are datoria să cumpere aur la cel mai mic preţ, potrivit cotaţiilor internaţionale, şi în condiţii cât mai sigure, în situaţia în care va decide regândirea politicii de investiţii, susţine Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.
De-a lungul timpului, Isărescu a declarat de multe ori că nu mai doreşte creşterea rezervei de aur din superstiţie. El a spus că rezerva de aur a României ar trebui să rămână la aproximativ 100 de tone, pentru că ori de câte ori a trecut de acest nivel ţara a păţit ceva.
„Consiliul de Administraţie al BNR, în momentul în care va stabili o regândire a politicii de investiţii, de achiziţii de aur, se va orienta către cea mai bună modalitate. Trebuie să fim în acea situaţie în care să avem ce alege. Şi din punct de vedere moral, şi legal, dacă se va ajunge la noi achiziţii, BNR are datoria să cumpere aurul cel mai sigur şi cel mai ieftin. Există o legislaţie, există o piaţă, cu cotaţii internaţionale“, a declarat Olteanu comentând declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu. Băsescu a declarat luni că tot aurul care ar fi extras la Roşia Montană ar putea să fie cumpărat de BNR şi astfel banca centrală şi-ar putea mări rezerva de aur, emiţând în schimb lei.
BNR ţine în aur circa 10% din valoarea rezervelor internaţionale, care mai cuprind şi rezervele de valută. Cele 103,7 tone de aur ale BNR valorau 3,5 mld. euro la sfârşitul lunii august (pe baza cotaţiilor de pe pieţele internaţionale), în timp ce rezervele valutare (în principal deţineri de obligaţiuni guvernamentale, dar şi depozite în valută la bănci străine) totalizau 32,2 mld. euro.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că BNR nu a mai făcut achiziţii de aur de la începutul lui 2011, însă este posibil să urmeze o perioadă cu creşteri economice mai mari şi să apară nevoia unor rezerve internaţionale crescute, iar într-un asemenea scenariu nimic nu ar opri banca centrală să cumpere din nou aur. El a spus că problema este de importanţă cardinală şi presupune studii ample susţinând că nu crede că propunerea preşedintelui reclamă o decizie în regim de urgenţă.
În sistemul monetar actual emisiunea de monedă a unei ţări trebuie să aibă acoperire în mărfuri, inclusiv leul, iar achiziţia de aur pentru tezaurizare nu ar fi chiar o acoperire în marfă, a susţinut viceguvernatorul BNR. Raportul între deţinerile de aur şi celelalte plasamente poate avea ponderi diferite în funcţie de strategia fiecărei bănci centrale.
Discuţii privind modificări în structura rezervelor valutare au mai existat de-a lungul timpului, una dintre schimbări fiind migraţia semnificativă de la dolar spre euro, a explicat Olteanu.
România se numără printre ţările care au cea mai mare cantitate de aur pe cap de locuitor, leul fiind acoperit în proporţie de 60-70% de aur, după cum declara guvernatorul Isărescu.
Preţul aurului a crescut puternic din 2008 până la finalul anului 2012 pe fondul achiziţiilor făcute atât de investitori, cât şi de băncile centrale, principala atracţie fiind calitatea metalului galben de a-i proteja pe investitori de inflaţie, în condiţiile în care băncile centrale au inundat pieţele financiare cu lichidităţi.
Aurul este considerat în mod tradiţional un plasament sigur folosit drept instrument de protecţie împotriva inflaţiei, însă evoluţia cotaţiilor metalului galben este imprevizibilă.
Cum a evoluat rezerva de aur a BNR în timp
De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice - războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.
Imediat după înfiinţarea BNR, la sfârşitul secolului al XIX-lea, România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva băncii centrale şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al 12-lea în lume.
După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
