BNR nu a mai făcut achiziţii de aur de la începutul lui 2011, însă este posibil să urmeze o perioadă cu creşteri economice mai mari şi să apară nevoia unor rezerve internaţionale crescute, iar într-un asemenea scenariu nimic nu ar opri banca centrală să cumpere din nou aur, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Acum, Banca Naţională nu cumpără aur. Decizia de a nu mai cumpăra aur a fost luată la începutul anului 2001, în condiţiile de atunci. Din 2001 şi până în prezent condiţiile nu s-au schimbat şi BNR n-a mai cumpărat niciun gram de aur. Dar ziua de azi s-ar putea să nu mai semene cu ziua de mâine. Nu ştiu care va fi realitatea economică peste câţiva ani. E posibil să urmeze un timp cu creşteri economice mai mari. E posibil, după criză, să vedem o deschidere economică mai largă a ţării, cu importuri şi exporturi mult mai mari. Şi să vedem că e nevoie să crească rezerva internaţională a BNR iar, în cadrul rezervei, ponderea de 15 la sută a aurului să fie mai mare. Dacă va fi nevoie de mai mult aur, nimic nu ar opri Banca Naţională să ia o nouă decizie. Şi, deci, să cumpere din nou aur, afirmă Vasilescu.
Preşedintele Traian Băsescu opina luni că BNR ar putea cumpăra tot aurul care ar urma să fie extras la Roşia Montană, emiţând în schimb lei.
Nu ne opreşte nimeni ca în loc de euro şi dolari să ne mărim rezerva în aur, dar nu ne opreşte absolut nimeni. Şi într-un mod extrem de convenabil, adică momentul în care BNR ar achiziţiona aur ar face emisiune de lei. La fel ca atunci când cumpără euro face emisiune de lei. La fel ca atunci când ia bani de la ministerul de Finanţe, bani europeni, pe care îi utilizăm în construcţii de drumuri, de ştiu eu ce alte proiecte, Banca Naţională primeşte euro şi în baza sumei primite face emisiune de lei, a spus Băsescu, citat de Mediafax.
Comentând această idee, Adrian Vasilescu spune că problema este de importanţă cardinală şi presupune studii ample şi nu crede că propunerea preşedintelui reclamă o decizie în regim de urgenţă.
Consiliul de Administraţie al BNR nu a analizat încă propunerea Preşedintelui României. Şi nici nu avea cum s-o analizeze. Problema, fiind de importanţă cardinală, presupune studii ample, proiecţii privind costul de oportunitate, raportări la legislaţia în vigoare şi multe alte operaţiuni. Întotdeauna, când se întruneşte Consiliul de Administraţie al BNR, are pe masă dosare încărcate cu astfel de documente. În plus, Preşedintele nu a ridicat în faţa Băncii Naţionale o problemă pe care trebuie s-o rezolve azi. Sunt înainte ani buni până ar putea să înceapă exploatarea aurului. La Roşia Montană ori în altă parte.
El aminteşte că înainte să se oprit exploatarea aurului la Roşia Montană producţia nu depăşea două tone pe an, iar vârfurile istorice nu au depăşit patru tone pe an.
Banca Naţională nu se va trezi dintr-o dată cu o sută de tone de aur, nici măcar cu câteva zeci de tone, fiind nevoită să ia o decizie imediată. Nu-mi amintesc să fi scos România, vreodată, mai mult de patru tone de aur pe an.
BNR are o rezervă de aur de 103,7 tone. La sfârşitul lunii august aceasta valora peste 3,5 mld. euro pe baza cotaţiilor internaţionale.
Rezervele internaţionale au totalizat luna trecută 35,68 mld. euro, din care rezerva valutară a reprezentat 32,17 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
