Piata interbancara asteapta in aceasta luna prima emisiune de certificate de depozit emise de banca centrala pe o scadenta de sase luni, anuntate oficial ca proiect din august.
Decizia BNR are sanse sa mai intarzie insa, in conditiile in care prima sedinta a Consiliului de Administratie in noua componenta aprobata de Parlament este programata luni, 11 octombrie, iar chestiunea certificatelor nu incape pe ordinea de zi. Avand in vedere numeroasele probleme de discutat la inceputul unui nou mandat, s-ar putea ca nici subiectul unei eventuale noi reduceri a dobanzii de interventie sa nu fie abordat.
Programul licitatiilor pe luna in curs este insa asteptat pe 13 octombrie, ceea ce inseamna ca decizia includerii noii scadente in portofoliul de instrumente al BNR sa fie amanata pentru noiembrie.
Este de asteptat ca banca centrala sa continue emisiunile lunare de certificate de depozit pe trei luni, incepute in luna iunie.
Incepand din septembrie, piata financiara a ramas fara reper de pret la scadenta de sase luni, o data cu schimbarea de strategie a Ministerului Finantelor, care a renuntat la instrumentele cu scadente de pana la un an in favoarea celor de doi, trei si cinci ani.
Chiar daca BNR si-ar extinde portofoliul cu certificate pe sase luni, marea deosebire ar consta ca acestea ar fi disponibile - cel putin pentru o buna perioada de timp - numai pentru banci, spre deosebire de certificatele de trezorerie, care pot fi cumparate direct si de investitori nonbancari. Aceasta caracteristica a fcut insa ca dobanda platita de BNR la certificatele pe trei luni sa fie sensibil mai generoasa decat cea acceptata de Ministerul Finantelor.
Conform planului anuntat in vara, BNR va ajunge sa-si construiasca astfel doua curbe proprii de randamente, pe langa cele ale titlurilor de stat emise de Ministerul Finantelor.
Pe piata primara, noile instrumente vor servi pentru transmiterea de semnale privind atitudinea bancii centrale fata de nivelul dobanzii, in timp ce in momentul in care se va dezvolta si o piata secundara, banca centrala va putea sa obtina prin intermediul acesteia informatii cu privire la asteptarile jucatorilor legate de dobanda.
Oricum, scadenta instrumentelor pe care Banca Nationala le-ar mai putea emite pentru consolidarea portofoliului nu va depasi douasprezece luni.
Certificatele de depozit emise pentru prima data in luna iunie erau asteptate de mai multa vreme de banci, in conditiile in care scaderea dramatica a lichiditatii pietei primare a titlurilor de stat, incepand din a doua jumatate a anului trecut, facuse irelevante pentru piata financiara nivelurile dobanzilor la acest tip de instrumente.
Pe langa intarirea capacitatii de sterilizare a excesului de lichiditati, certificatele de depozit emise pe trei si sase luni vor permite bancii centrale o mai buna semnalizare a modului in care vede perspectiva evolutiei dobanzii.
In iunie, BNR a acceptat sa vanda certificate la o dobanda maxima de 20,49% pe an, atragand insa numai 88% din sume planificata. In acest fel, atat banca centrala cat si bancile comerciale au facut un prim schimb de informatii asupra asteptarilor reciproce legate de dobanda.
Practic, BNR intarea astfel mesajul potrivit caruia piata era indeptatita sa se astepte la noi reduceri ale dobanzii de interventie.
In acel moment, dobanda de interventie, la o luna, se situa la nivelul de 20,75%, ceea ce conducea la o estimare de circa 19,8% privind scaderea dobanzii de interventie pana in luna august.
La a doua licitatie, pe luna iulie, dobanda maxima acceptata de BNR la certificatele pe trei luni cobora cu mai mult de o jumatate de punct, pana la 19,8%, nivelul mediu fiind de 19,5%. Aceasta in conditiile in care dobanda de interventie fusese redusa la 20%.
In fine, la licitatia de la inceputul lunii august dobanda maxima acceptata a consemnat o scadere mai modesta, de pana la 19,48%, media situandu-se la un nivel de 19,06%. In acelasi timp, reducerea dobanzii de interventie cu inca 0,75 puncte, adica peste asteptarile pietei, o adusese la nivelul de 19,25%, cu doua puncte sub cel de la care pornise la inceputul lunii iunie.
Aceasta calibrare a dobanzilor la o luna, respectiv trei luni a sugerat pietei o posibila incetinire a ritmului de scadere a dobanzii a dobanzii de interventie pe parcursul urmatoarelor trei luni, ipoteza sustinuta si de nevoia calmarii recentei inflamari a asteptarilor inflationiste dupa surpriza provocata de rata inflatiei de 1,3% inregistrata in iulie.
Luna septembrie a trecut fara nici o modificare a dobanzii de interventie, in conditiile in care reducerea de 0,5 puncte din ultima saptamana a lui august a aparut ca trecuta in contul lunii urmatoare.
Este insa posibil sa fi contat si o rata a inflatiei relativ ridicata pe septembrie, estimata la circa 1%. Incetinirea scaderii era de asteptat avand in vedere ca lunile de toamna consemneaza in mod traditional reveniri ale inflatiei. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
