Ponta: CEC să dea credite la IMM-uri, celelalte bănci s-au transformat în agenţii imobiliare. Vedeţi aici discursul integral al premierului

"Cea mai mare problemă: am căzut dintr-o extremă în alta. Dacă până în 2008, nu doar România, peste tot, America, Europa, creditele se dădeau la oricine şi oricum, după criza financiară am căzut în extrema cealaltă, în care cel mai greu lucru din lume este să vă dea cineva un credit şi cel mai rapid lucru pe care-l face banca este să vină să vă execute. Băncile s-au transformat în agenţii imobiliare, în vânzări de autoturisme, de active ale dumneavoastră. Când vă duceţi însă să cereţi un credit, situaţia este cumplită", le-a spus premierul mai multor reprezentanţi ai Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), cu ocazia lansării Cartei albe a acestora.

Ponta a precizat că Guvernul nu poate influenţa în mod direct sistemul bancar şi a subliniat nevoia unei banci româneşti importante care să sprijine IMM-urile.

"CEC-ul tot aştept să-l văd că e o bancă românească şi că sprijină micile întreprinderi româneşti. N-aş vrea ca CEC să fie tot o bancă ca toate celelalte, dar, mă rog, asta e o problemă de politică bancară", a spus primul-ministru.

Prezentăm mai jos alocuţiunea integrală a premierului şi sesiunea de întrebări şi răspunsuri

Alocuţiunea premierului Victor Ponta la evenimentul de lansare a versiunii în limba română a ediţiei a XI-a a Cartei Albe a IMM-urilor din România

Victor Ponta: Vă rog să-mi permiteţi să vorbesc şi eu aşezat. Poate în felul acesta şi gândurile mele sunt mai aşezate pentru dvs. În primul rând vreau să vă mulţumesc de invitaţie - recunosc că aţi avut un factor de presiune în guvern, extrem de hotărât în doamna ministru Grapini, şi până la urmă am cedat apropo de sensibilitate. Realmente, de multe ori mai spun că doamna Grapini nu este ministrul guvernului, ci este ministrul dumneavoastră în guvern; vocea poporului IMM-urilor. Vreau, de asemenea, să vă spun că am vrut să particip pentru că, de obicei, vă fac o mare nedreptate. Mă văd în fiecare zi cu cel puţin două-trei mari companii, particip la inaugurări, la extensii de investiţii. E adevărat că merg pe principiul cu dimensiunea, dacă sunt 300 de noi locuri de muncă, dacă sunt câteva zeci de milioane de euro, investiţia; nu înseamnă că nu apreciez în continuare, şi cred că, şi pentru IMM-uri este important să avem companii mari, puternice, însă, de obicei vă fac această nedreptate, că merg şi mă întâlnesc cu companiile foarte mari şi măcar cu această ocazie vroiam, totuşi, să vă spun că ştiu cât de important este sectorul IMM-urilor şi nu cunosc nicio economie cu potenţial pozitiv care să se bazeze doar pe mari companii.

Cred că există un raport, o balanţă între cele două categorii economice, de care România are foarte mare nevoie. În al treilea rând, mă gândeam că ar trebui să încep cu o glumă amară, dar sper, totuşi, să vedeţi partea plăcută din ea, să spun că vreau să vă felicit că, în ciuda eforturilor guvernelor, încă mai supravieţuiţi. Sunteţi extrem de rezistenţi şi toate guvernele din ultimul timp, nu mai vorbesc, repet, cred că au făcut, sigur, fără voie, nu cu voie, toate eforturile, ca dumneavoastră să nu mai existaţi; când văd aceste cifre, că au rezistat companii, unele chiar s-au dezvoltat, este un semn bun; nu înseamnă că pornim ca înainte de '89, adică mai mergem, mai puteţi rezista la nişte taxe şi impozite şi controale. Sunt două idei importante, pe care voiam, totuşi, să vi le spun şi pentru care mă pregătisem, mi-a părut bine că le-am văzut şi în prezentarea dumneavoastră, pentru că, într-un fel, asta înseamnă că ating lucrurile importante. Cred că problema numărul unu a României şi a Europei, dar, acum, vorbim de România, să încercăm să ne ocupăm de noi întâi, pentru dezvoltarea actuală a economiei, este lipsa creditului. Cea mai mare problemă. Am căzut dintr-o extremă, într-alta: dacă până în 2008 - nu doar în România, peste tot, America, Europa - creditele se dădeau la oricine şi oricum, după criza financiară am căzut în extrema cealaltă, în care cel mai greu lucru din lume este să vă dea cineva un credit.

Şi cel mai rapid lucru pe care-l face banca este să vină să vă execute. Băncile s-au transformat în agenţii imobiliare, în agenţii de vânzări de autoturisme, de active ale dumneavoastră. Când vă duceţi, însă, să cereţi un credit, situaţia este cumplită. Evident că nu putem influenţa în mod direct. Şi aici este o problemă specifică României, faptul că nu mai avem o bancă românească mare, Eximbank-ul, atât cât poate, susţine pe zona de exporturi; CEC-ul... tot aştept să-l văd, că este o bancă românească şi că sprijină micile întreprinderi româneşti. N-aş vrea ca CEC-ul să fie tot o bancă ca toate celelalte. Dar, mă rog, asta-i o problemă de politică bancară.

Ceea ce poate să facă Guvernul - şi aici ajung la problema din zilele acestea - poate să încerce, pe cât posibil, să nu vă concureze pe dumneavoastră, pe piaţa creditului şi toate remisiunile din acest an, pe care am încercat să le facem, de titluri de stat şi împrumuturi, le-am dus spre piaţa externă, ca să nu vă facem o concurenţă neloială. Banca, între Guvern şi dumneavoastră, preferă să dea bani Guvernului. Sunt siguri banii, acum este şi stabil, este cel mai simplu lucru: se întâlnesc cu trei oameni de la finanţe şi au rezolvat problema. Cred că este o concurenţă neloială, care, pur şi simplu, vă distruge şi, atunci, politica Guvernului este de a încerca să ieşim pe pieţe externe şi de a lăsa cât mai mult, din lichiditatea naţională, pentru dumneavoastră. Lucrul acesta nu putem să-l facem dacă n-avem un acord cu FMI-ul şi cu Comisia Europeană, pentru că ei sunt cei care ne dau certificatul.

Da, Guvernul României poate să meargă, să se împrumute la costuri cât mai mici. De asemenea, având un acord cu instituţiile internaţionale, putem să aducem în ţară, nu doar să vă lăsăm pe dumneavoastră să accesaţi mai uşor rezervele băncilor comerciale, putem să aducem în ţară alte instituţii internaţionale, mă refer în special la Banca Mondială, BEI şi BERD, pentru a folosi pentru Guvern aceste resurse, pe care, pe de o parte, nu le luăm de la băncile comerciale din ţară, pe de altă parte, le folosim la lucrările publice, autorităţile publice centrale şi locale care, inevitabil, merg mai departe către dumneavoastră. Mai este un al treilea lucru în acordurile noastre cu instituţiile internaţionale, acea consecvenţă în a cere reducerea arieratelor. Cred că reducerea arieratelor nu este doar un obiectiv că mi-l cere FMI; cred că, de fapt, în felul acesta nu vă bag pe dumneavoastră în faliment. Iar cei care aveţi de luat bani de la primării, de la Consilii judeţene, de la ministere, de la autorităţi, marea problemă cu arieratele, repet, nu e că îndeplinesc sau nu criteriul, ci marea problemă este că în spatele arieratului se află de fapt o companie ca dumneavoastră, de obicei, care aşteaptă să ia banii la instituţia pentru care a prestat servicii sau a efectuat lucrarea, se împrumută cu greu la bancă, ca să plătească salarii sau dări la stat, după care aşteaptă cinci luni, şapte luni, un an, doi ani să-şi primească banii înapoi, de la cel pentru care a efectuat lucrarea.

Deci, dacă vreţi, în acest subiect, pe care eu îl consider esenţial - şi fac o paranteză, eu cred că Europa, în ansamblul ei, până nu găseşte o soluţie la această problemă, vedeţi că, în fiecare lună, se mai adoptă o hotărâre privind băncile în Europa şi în fiecare lună, nu doar în România, şi în Spania, şi în Italia, şi în Franţa, dacă vreţi, iei un credit din ce în ce mai greu, motiv pentru care fiecare în fiecare lună Europa scade.

Nu ai cum să faci o dezvoltare economică cu banii din buzunar. Mă îndoiesc că sunteţi, reprezentanţii IMM-urilor, atât de bogaţi, încât vă puteţi permite să finanţaţi la nesfârşit propria afacere. De aia există bănci, ca să finanţezi afaceri de succes; e adevărat, nu doar boomuri imobiliare şi titluri de stat, ci, dincolo, repet, de această problemă la nivel european, dacă în România reuşim, guvernul, să nu se împrumute din acea anvelopă care există pentru România şi dacă guvernul aduce bani de la instituţiile financiare, cred că este un succes pentru dumneavoastră. Aici, un pasaj special pentru fondurile europene. Cred că a fost cea mai mare tragedie a României din ultimii 7 ani, mai rea decât orice alt lucru care ni s-a întâmplat în timpul crizei, faptul că anul trecut, la 6 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, aveam 7% din 20 de miliarde de euro absorbiţi, a fost un dezastru.

Faptul că am reuşit să ajungem, astăzi, domnul ministru Teodorovici mă informează zilnic, am ajuns la 21% nu e un mare succes; suntem încă de foarte departe de ultimul loc, care este Bulgaria, dacă nu mă înşel, pe la vreo 30%. Deci suntem încă foarte departe de ceea ce am putea face. Practic, doar ceea ce am reuşit, să zic, cel mai important lucru a fost faptul că, împrumutând din Trezorerie, am reuşit să facem plăţi pentru foarte multe dintre programe. Coşmarul cu POSDRU, coşmarul până am reuşit să ..., al dumneavoastră, în primul rând, pentru că v-aţi împrumutat, aţi accesat banii şi aţi intrat în faliment aşteptând banii; al nostru, că nu reuşeam să-l deblocăm - la momentul la care am reuşit, cu nişte eforturi uriaşe făcute de miniştrii, de cei de la Autoritatea de Management, de toată lumea; faptul că avansăm banii din Trezorerie, pentru a se face plăţile, fie că este vorba de conturi, fie că e vorba de mediu, de /.../, de toate celelalte, lucrul acesta uşor, uşor trebuie să se simtă pentru că banii ajung, până la urmă, la dumneavoastră. Sigur că beneficiar e o autoritate publică sau un sindicat, o universitate sau..., însă mai departe ei trebuie să lucreze cu cineva.

În acest context, în urma presiunilor teribile ale doamnei Grapini, am mai luat o decizie riscantă, sper totuşi să fie bună. Ştiţi foarte bine că facem plăţile la POS CCE, deşi POS CCE este încă suspendat, sper în septembrie-octombrie să-l deblocăm, însă e un risc pe care mi l-am asumat; Ministerul de Finanţe a fost foarte trist mult timp din această cauză. Dar eu pot să-mi imaginez, nu doar din ce-mi spune doamna ministru Grapini, din ce îmi spun toţi cei pe care-i cunosc şi care au un IMM, pot să-mi imaginez ce înseamnă pentru dumneavoastră să vă spun: 'Da, aţi accesat programul, aţi făcut lucrările, dar nu vă dăm banii. Treceţi-le acolo, nu ştiu, peste un an, doi, cinci, şapte, când ne-om hotărî noi sau Ministerul de Finanţe să vi-i dea'. Aşa încât, ca să închei acest subiect, dacă reuşim, prin politic, e adevărat macroeconomice, că noi, la Palatul Victoria, vedem aşa, în mare, dar reuşim să mai vedem şi partea mică, importantă, dar dacă reuşim să facem acest lucru, să vă ajutăm, să nu vă mai concurăm în ceea ce priveşte accesul la credite, să aducem bani mai ieftini în ţară şi să ajungem cu plăţile cât mai aproape de momentul la care se face decontarea, cred că pentru IMM-uri lucrul acesta este oxigenul de care aveaţi nevoie.

Al doilea subiect, şi ultimul pe care îl abordez astăzi, este faptul că, evident, nu am înţeles niciodată şi, acum, uite, am ajuns prim-ministru ca să pot eu să schimb, dacă tot nu am înţeles, de ce, în România, firma care plăteşte impozit este cea mai controlată, şi de ce firma care, vorba românului, el e fraier şi îşi declară veniturile, pe aia ne ducem să-i mai luăm ceva, şi la aia vine şi Garda Financiară, vine şi Administraţia Financiară, şi încă 7 mii, nu mai vorbesc de câte alte instituţii, motiv pentru care, când am pornit am pornit la restructurarea ANAF-ului, eu am pornit tocmai de la această idee, a unui om care nu a lucrat la Finanţe - pentru că dacă îi întreb pe cei de la Finanţe, nu se poate schimba niciodată nimic - şi care încearcă să trăiască în viaţa reală; şi, am spus: noua Direcţie Anti Fraudă - s-a desfiinţat Garda Financiară, s-a desfiinţat Controlul Vamal - să aibă două obiective. În primul rând, să nu mai meargă la fiecare firmă şi la fiecare societate, şi la fiecare chioşc şi la fiecare microîntreprindere, ci să meargă acolo unde avem într-adevăr evaziune fiscală: alcool, tutun, petrol, fructe-legume. Să le rezolvăm pe astea patru, după aia mai mergem să mai vedem dacă dumneavoastră aţi declarat sau aţi făcut documentele exact cum vrea un inspector de la Gardă. Eu cred că ăsta este rolul unei Direcţii Antifraudă, nu să fugărească fiecare mică întreprindere, ci să vadă pe unde pierdem miliarde de lei, de euro; evaluările sunt diferite.

În al treilea rând, vreau să cred că, prin administraţiile financiare, acel control financiar se face o dată la doi ani sau, cum este, la trei ani. Aş vrea să văd societăţile, cea mai mare parte a societăţilor din România - vorbesc de cele cinstite, de cele care lucrează conform legii, realmente că sunt controlate o dată la trei ani, nu o dată la trei luni, o dată la trei săptămâni sau o dată la trei zile, pentru că, în acest fel e imposibil, pe de o parte, să-ţi desfăşori o activitatea normală. Şi mai e ceva, dacă tu plăteşti toate taxele şi celălalt nu le plăteşte sau la el nu vine niciodată vreun control, evident că nu aveţi cum să rezistaţi pe piaţă. E un obiectiv.... nouă din zece oameni mi-au spus că nu o să reuşesc să schimb eu ceva ce funcţionează de 23 de ani în acelaşi fel în România. Daţi-mi voie să îmi propun obiective chiar greu de realizat, pentru că, dacă nu le facem acum, e clar că nu o să le facem, în următorii 20 sau 30 de ani.

Astea sunt cele două lucruri pe care eu vroiam să vi le spun cu această ocazie. E un lucru final - evident, ca toţi politicienii, uneori mă supăr pe toată lumea în loc să mă supăr pe cine mă supăr. Ieri am zis că, dacă citeşti presa din România, nu mai faci nici o investiţie - am greşit, îmi pare rău, nu trebuia să zic 'toată presa', trebuia să spun la cine mă refer şi să spun că mă refer – nu dau nume - la un ziar, la un ziar financiar, care.... şi o să vă explic de ce. Staţi un pic, că nu mă supăr niciodată ca văcarul pe sat. Am avut conferinţa de presă comună cu primul ministru al Franţei, domnul Ayrault, la Palatul Victoria, şi, la final, am luat întrebări de la presă. Prima întrebare, din partea unei domnişoare, prezentabilă, jurnalist român, nu a fost către mine, a fost către primul ministru al Franţei: "Nu sunteţi supărat, domnule prim-ministru, de faptul că aveţi balanţă comercială negativă cu România şi nu faceţi ceva în acest sens? "Primul ministru francez s-a uitat destul de uimit la mine şi a spus: "Da, da, e din România, nu e din Franţa, doamna care vă întreabă", adică era nemulţumirea că de ce avem noi balanţă comercială pozitivă cu Franţa şi de ce primul ministru al Franţei nu face ceva să ne reducă exporturile. Din fericire, primul ministru al Franţei e un om inteligent, a înţeles, şi mi-a zis direct că nu e din Franţa, că dacă era din Franţa domnişoara care m-a întrebat, probabil că aveam vreo dificultate să explic francezilor de ce cu România am o balanţă comercială negativă.

Vreau doar să spun un singur lucru, şi îmi cer scuze chiar şi domnişoarei care a pus întrebarea, e foarte important, este esenţială imaginea pe care noi o dăm despre noi. Vreau să vă spun că nu am auzit niciodată România, de la români, vorbe atât de frumoase despre România cum aud de la străini, cum aud de la cei care au companii şi care investesc în România şi care îmi spun :"Ne simţim foarte bine în România, vrem să investim în continuare", cum aud de la alţi oameni. Aş vrea să cred că cea mai mare schimbare pe care o facem este să, uite, cum spuneaţi, 50% din firme cred că vor fi la fel, 40% se vor dezvolta. Nu se poate face nimic nici măcar în economie fără încredere şi mi-aş dori foarte mult, în efort colectiv, să vorbim mai.... Nu înseamnă că nu spunem lucrurile rele, că nu vorbim de birocraţie, de corupţie, de toate celelalte rele pe care nu le-am inventat noi, le avem într-o măsură mai mică sau mai mare, dar eu, personal, eu cred că după câţiva ani foarte răi, trebuie, inevitabil, să vină câţiva ani foarte buni. Depinde de noi dacă reuşim să valorificăm sau dacă ne mulţumim, în tradiţia mioritică, să aşteptăm să ne întâmple nenorocirea şi eventual să-i chemăm noi pe cei doi ciobani, 'omorâţi-ne mai repede, să nu ne chinuim'. Mulţumesc mult de invitaţie şi sper totuşi că părerile mele au fost optimiste.

***

Declaraţii de presă susţinute de premierul Victor Ponta după participarea la evenimentul de lansare a versiunii în limba română a ediţiei a XI-a a Cartei Albe a IMM-urilor din România

Reporter: Aţi vorbit cu preşedintele în legătură cu numirea d-lui Silaghi?
Victor Ponta: Nu. Nu încă, o să vorbesc cu dl. preşedinte.
Reporter: Când trimiteţi?
Victor Ponta: După ce am o discuţie cu domnia sa.
Reporter: Aşteptaţi un răspuns în acest sens, mâine, cel târziu?
Victor Ponta: Da. Probabil până luni trebuie să ştim foarte clar.
Reporter: D-le prim ministru, vânzările RA-APPS s-au dovedit un eşec. Deja s-a trecut la faza de negocieri directe, unde totul este lipsit de transparenţă, nu se va şti preţul, cine poate participa. Cum comentaţi acest lucru?
Victor Ponta: Nu cred că este nimic netransparent. Poate participa absolut toată lumea. O să aveţi acces la toate datele. Evaluările care erau făcute, dacă nu mă înşel, în perioada de boom imobiliar, s-au dovedit nerealiste şi, atunci, conform legii, mergem pe acea scădere, 10%, dacă se prezintă; însă, din ultimele informări...
Reporter: S-a trecut deja de această etapă!
Victor Ponta: De acord. Deci aveţi acces la absolut toate datele. Ideea este ca RA-APPS-ul să nu mai rămână un agent imobiliar, ci, la preţurile pieţei actuale, nu la cele din 2008, să putem înstrăina cât mai multe dintre imobile. Fondurile rezultate, după cum ştiţi, 50% merge la bugetul de stat şi 50% rămân pentru întreţinerea clădirilor instituţiilor publice.
Reporter: De ce nu faceţi publică o nouă listă cu cei care stau în locuinţe.
Victor Ponta: ...facem public tot ceea ce doriţi dvs!
Reporter: Am trimis o solicitare şi nu am primit niciun răspuns.
Victor Ponta: Îmi cer mii de scuze, nu ştiu. De la mine, nu aveaţi cum să ...
Reporter: La Guvern mă refer!
Victor Ponta: O să mă interesez şi o să vă răspund!
Reporter: Cum se explică, totuşi, insuccesul? O dată, de două ori, de trei ori?
Victor Ponta: Dintr-un motiv foarte simplu. Evaluările erau făcute, repet, la nivelul pieţei imobiliare din urmă cu câţiva ani şi, după cum ştiţi foarte bine, în acest moment, piaţa imobiliară a revenit la un nivel de normalitate.
Reporter: Dar şi anunţurile sunt făcute doar cu 15 zile /.../
Victor Ponta: Vreau să vă rog mult de tot să nu-mi puneţi întrebări despre un subiect pe care nu-l stăpânesc eu în detaliu. Vă garantez că voi cere secretarului general şi şefului RAPPS-ului să vă pună la dispoziţie toate datele de care aveţi nevoie.
Reporter: Deputatul PSD Sebastian Ghiţă vrea să depună o iniţiativă legislativă, astfel încât să fie interceptate şi cartelele preplătite, de serviciile secrete.
Victor Ponta: Interceptate?
Reporter: Da, să fie interceptate. Fiecare om să se ducă să dea CNP-ul, după care ulterior dacă există mandat...
Victor Ponta: Nu interceptate, înregistrate vă referiţi! În sensul că, da, este o decizie adoptată în luna august anul trecut de către CSAT şi de atunci am progresat în ceea ce priveşte procedurile de implementare, pentru că, în acest moment, sunt peste 10 milioane de cartele preplătite şi evident că nu poţi să retroactivezi, însă este o decizie, repet, din luna august a anului trecut adoptată de CSAT. /…/ Nu doar că o susţin, repet, eram în CSAT, dacă nu mă înşel era în perioada mandatului interimar al d-lui Antonescu. Domnia sa era preşedinte interimar. Eu eram prim-ministru. Erau toţi miniştrii acolo şi a avut loc, a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria. Acolo, în Bulgaria, atentatorii au folosit cartele preplătite; nu pot să vă dau mai multe date, dar pot să vă asigur că există această decizie, din luna august. La partea de implementare, repet, ţinând cont de faptul că sunt peste 10 milioane deja în folosinţă, mai avem de lucru.
Reporter: Aţi rămas dator cu o întrebare, d-le prim-ministru.
Victor Ponta: Poate cu un răspuns v-am rămas dator, că întrebări prefer să nu ...
Reporter: Vor mai participa firmele off-shore la licitaţii guvernamentale? Deci cele care au sedii în diverse off-shore-uri.
Victor Ponta: Toate licitaţiile se desfăşoară în baza Ordonanţei de Urgenţă 34, care este certificată de către Comisia Europeană, şi respectăm toate regulile europene în acest sens.
Reporter: Şi sunt incluse şi firmele off-shore, în asta?
Victor Ponta: Repet, o să rog ANRMAP-ul să vă răspundă la toate întrebările dvs. Ştiu un singur lucru, că legislaţia românească a fost certificată de mai multe ori de către Comisia Europeană.
Reporter: Dacă dl. preşedinte îl refuză pe dl Silaghi, aveţi o a doua variantă de backup, de rezervă? PNL v-a propus o variantă de rezervă?
Victor Ponta: Nu. Nu mi-a propus o variantă de rezervă pentru că nu era cazul. O să discutăm dacă va fi cazul!
Reporter: A apărut scrisoarea de intenţie pe site-ul FMI-ului, în care se arată că nu au fost îndeplinite toate punctele şi că Guvernul a cerut într-adevăr derogări.
Victor Ponta: Nu am cerut nicio derogare. În continuare eu am vorbit despre prior-action-uri pe toate le-am îndeplinit. Acum, fiecare citeşte ce vrea, dar, atâta timp cât nu stăpânim sau nu folosim aceiaşi termeni, este greu să ne înţelegem. Noi am avut prior-action-uri pe care le-am îndeplinit, pe toate. Celelalte, dacă vă uitaţi, nu reprezintă indicatori ai Guvernului.
Reporter: Este un paragraf în acea scrisoare în care se scrie că guvernul cere FMI-ului derogări datorate sau cauzate de întârzieri ...
Victor Ponta: Scrisoarea de intenţie semnată de ministrul de finanţe şi guvernatorul BNR se referă la parametri. Eu repet, prior-action-urile care au fost reducerea arieratelor, privatizarea CFR Marfă, listarea Transgaz, le-am îndeplinit; altfel, nu se închidea cu bine acordul.
Reporter: Listarea Nuclearelectrica este în grafic?
Victor Ponta: Din punctul meu vedere, da.
Reporter: Urmează să primim un raport preliminar MCV?
Victor Ponta: Nu ştiu despre aşa ceva.
Reporter: Deci, până la urmă, aşteptaţi un telefon de la preşedinte? Nu neapărat să vă întâlniţi din nou să discutaţi despre numirea la Transporturi.
Victor Ponta: Nu, o să-l caut eu pe preşedinte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels