Parlamentul va hotărî forma în care va fi adoptată ordonanţa deurgenţă privind contractele de credit pentru populaţie şi de-abiaatunci Banca Naţională îşi va exprima opinia privind impactulasupra stabilităţii financiare, însă indiferent de forma finală,Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) artrebui să aibă o mai largă preocupare faţă de ştiinţa bancară,afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR responsabil cudirecţia juridică.
"Legiuitorul va lua decizia. Aceasta trebuie să fie în limiteleConstituţiei şi ale Comisiei Europene. CE e gardianul tratatelor.Până nu vedem decizia Parlamentului nu putem emite un punct devedere. Aşteptăm soluţia finală", a declarat Olteanu.
În acelaşi timp, el a recomandat ANPC - iniţiatorul Ordonanţei50/2010 - să-şi îmbunătăţească capacitatea de dialog şi să aibă omai largă preocupare faţă de ştiinţa bancară. "Un mai bun dialog şio mai largă preocupare faţă de ştiinţa bancară ar fi de recomandatla ANPC."
Chiar dacă nu comentează conţinutul actului normativ care deja îşiproduce efectele pe piaţa bancară, intervenţia lui Olteanu ca înaltoficial al BNR reprezintă o nouă formă sub care Banca Naţionalăsusţine poziţia băncilor comerciale, după ce luna trecută NicolaeCinteză, şeful supravegherii din BNR, a avut mai multe intervenţiiprin care a criticat Ordonanţa 50 şi a invocat posibile pierderi pecare sistemul bancar le-ar suferi de pe urma aplicării actuluinormativ.
Totuşi, guvernatorul Mugur Isărescu a evitat până acum să intre înaceastă dezbatere, nefăcând niciun comentariu privind ordonanţa şiimplementarea acesteia.
În poziţia sa de ieri de la sediul BNR, Olteanu a salutat modultransparent în care Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a făcut lobbyîn Parlament în contextul dezbaterii ordonanţei la CameraDeputaţilor.
Pe de altă parte, el a calificat drept "enorm" numărul de 98 deamendamente adoptate marţi de deputaţii din Comisia economică.Aceştia au avizat pozitiv, cu unanimitate de voturi, OUG 50 privindcontractele de credit pentru consumatori, dar au votat şi 98 deamendamente. Multe sunt însă doar de formă.
"Parlamentul ne reprezintă pe toţi românii. Când ne vom pierdesperanţa vom pierde speranţa în democraţie. Parlamentarii ştiufoarte bine ce discută, au acces la foarte multe informaţiiexistând o documentare solidă. 98 de amendamente este enorm", aspus Olteanu. Este una din rarele intervenţii publice de până acumale viceguvernatorului BNR instalat în urmă cu aproape un an, elexprimând primele aprecieri ale băncii centrale la acest nivelierarhic din poziţia de fost parlamentar cu experienţă. AvizulComisiei economice din Camera Deputaţilor este doar consultativ,important fiind punctul de vedere al Comisiei de buget-finanţe, amai spus viceguvernatorul BNR.
Cât priveşte recomandările adresate ANPC privind "preocuparea faţăde ştiinţa bancară", Olteanu întăreşte astfel mesajul băncilorcomerciale care au tot susţinut că instituţia statului nu dispunede suficientă expertiză pentru a judeca impactul măsurilor decisepentru piaţa bancară şi nici nu a ţinut seama de recomandărilebreslei.
În măsura în care Camera Deputaţilor ar adopta modificărisubstanţiale la textul ordonanţei, rezultatul nu ar fi decâtbulversarea totală a pieţei, în condiţiile în care băncile şi-aumodificat deja sistemele informatice şi au semnat acte adiţionalecu mai mulţi clienţi pe baza regulilor deja în vigoare.
Prin amendamentele Comisiei economice au fost fixate costurilelegale impuse de lege, cum ar fi taxele notariale, taxele deintabulare, taxele de timbru, care nu figurau în textul iniţial alordonanţei şi care creau posibilitatea deschiderii de noi proceseîntre clienţi şi bănci. De asemenea, a fost prevăzut clar numărulmaxim de 4 comisioane care pot fi percepute de bănci.
Ordonanţa va merge la Comisia de buget-finanţe şi apoi în plen.Guvernul s-a angajat faţă de FMI să rezolve problemaretroactivităţii aplicării prevederilor actului normativ.
O bursă a instrumentelor de plată?
Jucătorii din piaţă au nevoie de o bursă a instrumentelor de plată- bilete la ordin, cecuri şi cambii - prin care să se asigurescontarea şi care ar creşte atractivitatea acestor instrumente,consideră Bogdan Olteanu.
"Senzaţia este că piaţa are nevoie de aşa ceva. O piaţă secundară,o platformă de tranzacţionare a instrumentelor de plată. Rămâne sădiscutăm cum este mai atractiv. Există o varietate de forme. Poatesă fie o reglementare legală sau un mecanism la nivelul băncilor -autoreglementare. În prezent lipseşte modalitatea de scontare, detransformare în bani a acestor instrumente."
El afirmă că dosarele penale care urmăresc infracţiuni cu cecuri sesoldează în proporţie de 99% cu neînceperea urmăririi penale (NUP),pe motiv de lipsă a pericolului social, ceea ce alimentează lipsade încredere în rândul comercianţilor şi al băncilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
