Bănci și Asigurări

Proiectul biroului de credit, impotmolit intre bune intentii si interese

10.02.2004, 00:00 17



Piata creditului duduie, bancile se lauda cu ponderi minore ale imprumuturilor cu probleme la rambursare, iar cifrele linistitoare pe sistem stranse de BNR continua sa alimenteze relaxarea cu care cei 38 de jucatori accepta lipsa de transparenta asupra clientelei pe care o impart fara sa stie.



Iar lipsa unui incident care sa justifice avertismente de genul celor venite dinspre FMI, de exemplu, apare ca fiind indeajuns de nemotivanta pentru ca functionarea institutiei Biroului de credit sa nu fie tratata ca pe o urgenta, ci dimpotriva. Divergentele de opinie dintre bancile care au constituit societatea de administrare a Biroului apar una dupa alta, rezolvari fiind asteptate la AGA programata pe 11 martie. Pana pe 9 ianuarie subscrisesera 22 de banci, care au varsat la capitalul social al societatii o suma de 23 de miliarde de lei.



"Dupa cum arata lucrurile, Biroul nu va functiona profesional, mai ales atat timp cat va avea rolul de jucarie in mainile unor actori care se vad in acest moment cei mai importanti de pe piata", afirma Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank Romania.



El sustine ca, in loc sa fie urmarit scopul esential al unei asemenea institutii de protectie a pietei, multe banci nu sunt preocupate decat de faptul ca informatii privind clientela proprie ar putea ajunge la concurenta.



"Inca de la inceput s-a pus carul inaintea boilor, preocuparea de baza fiind cine va fi in conducerea noii institutii. De fapt, biroul de credit nu este privit ca institutie de piata, ci ca o institutie comerciala din care unii jucatori se gandesc sa obtina beneficii", spune Negritoiu.



Unul dintre motivele fundamentale de disputa tine de categoria de informatii care urmeaza sa fie stocate in baza de date a Biroului.



Asa cum este stabilit in prezent, constructia bazei de date va incepe numai cu informatii "negative", respectiv despre clienti care au deja probleme cu rambursarea unor credite.



"Este mult prea tarziu sa te mai protejezi in momentul in care primesti informatia negativa. Cand biroul te anunta ca un anumit client nu mai poate sa faca rambursari la o banca si mai are debite de achitat la alte trei banci, paguba este deja produsa. Din acest motiv baza de date ar trebui sa ofere informatii "pozitive", care sa-ti arate expunerea pe care o au alte banci fata de un client care iti vine la ghiseu la un moment dat", comenteaza Misu Negritoiu.



Desi le-a fost destul de greu si pana s-au urnit - fiind nevoie de presiuni atat din partea institutiilor internationale cat si a bancii nationale - bancherii s-au impotmolit in punctul in care nu se inteleg asupra formei juridice de functionare a acesteia, a contributiilor care ar trebui platite si a modului in care vor fi impartite locurile in conducere.



In acest context, BCR, cea mai mare banca din sistem, a intarziat sa achite suma reprezentand contributia sa la capitalul societatii de administrare a Biroului de Credit, desi termenul de subscriere era fixat pentru 9 ianuarie. La fel si CEC. Pana la urma, insa, dupa discutii indelungate, banii au fost varsati.



La vremea respectiva, BCR facea presiuni pentru modificarea statutului noii societati si o reprezentare in Consiliul de Administratie corespunzatoare ponderii sale la capitalul social, unde ar trebui sa participe cu peste o treime din cele 40 de miliarde de lei.



O parte din probleme urmeaza sa fie transate la prima AGA a societatii programata pe 11 martie.



Organizarea societatii si modul de abordare a lucrului cu informatii despre clientela bancara merg greu si din cauza ca nu exista criterii de apreciere uniforma care sa arate pozitiile reale detinute de banci pe piata de retail. Nici BNR nu detine date exacte pentru acest segment de piata, in care sunt cuprinse, de regula, atat persoanele fizice cat si clientii intreprinderi mici si mijlocii. Teoretic, cotele de participatie la societatea de administrare a Biroului de Credit sunt direct proportionale cu cota de piata pe care o are fiecare banca in volumul total de credite acordate populatiei. Astfel, cea mai mare participatie revine BCR, urmata de BRD, CEC, Banca Tiriac si Banc Post.



"Perpetuarea actualei lipse de transparenta a pietei ar putea crea probleme si de-abia atunci vor fi cautate motivele", avertizeaza Negritoiu.



Potrivit unor surse din piata bancara, BCR va avea cea mai mare contributie la capitalul social ce va fi constituit inclusiv prin majorari ulterioare, participare care ar urma sa ajunga in final la peste 1 milion de dolari dintr-o investitie totala pe care BCR o estimeaza la mai mult de 3 milioane de dolari.
razvan.voican@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO