Andreas Treichl, presedintele executiv al Erste Bank si presedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR, cere incheierea unui acord cu banca centrala si cu celelalte banci comerciale care ar provoca o revolutie pe piata creditului. Scopul vizat: franarea la maximum a creditului in valuta, incepand cu creditul de consum, care ar urma sa fie acordat doar in lei.
"In ultimele sase-opt saptamani am reusit sa castigam atentia bancilor centrale din Romania si Ungaria si a Bancii Centrale Europene, am discutat cu guvernatorii Mugur Isarescu si Andras Simor. Cred ca exista o probabilitate destul de mare ca in urmatoarele sase luni sa vedem un demers pentru franarea cat mai mult posibil a creditului in valuta", a declarat Treichl.
Astfel, ambele tari ar scapa de unul dintre principalele puncte de vulnerabilitate care afecteaza perceptia de risc a analistilor straini. "Cele mai mari probleme cu creditarea in valuta sunt in Romania si Ungaria. Ambele tari trebuie sa aiba un interes major in a frana acest fenomen care afecteaza capacitatea bancilor centrale si a guvernelor de a controla deficitul extern si inflatia", afirma seful Erste.
El sustine ca finantarea de retail in valuta nu poate fi franata cu adevarat decat printr-o actiune concertata cu bancile centrale nationale si cu BCE.
"Bancile centrale locale spun ca urasc creditul in valuta, dar nu il pot opri fara ajutorul BCE, care insa nu vrea discriminari intre monede. Dar chiar si BCE admite ca este vorba despre o problema mare, iar abordarea este de tipul 'haideti sa incercam sa o rezolvam'." In opinia sa, o solutie nediscriminatorie ar fi manevrarea rezervelor minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le pastreze la BNR ca raport din resursele atrase si cu impact direct asupra costului.
"Ar fi foarte usor ca BNR sa spuna pur si simplu 'taiem RMO la lei la 5% sau chiar zero si crestem RMO la valuta la 90%'. Ar ingreuna foarte mult creditarea in valuta. Sau ar putea spune: 'nu cerem RMO bancilor care nu dau credite in valuta. Cele care dau platesc.'"
Mai mult, Treichl sustine ca ar putea fi obtinut acordul celorlalte banci pentru oprirea creditului de consum in valuta.
"Creditul de consum in valuta chiar este o prostie. Din pacate sunt unele banci care chiar forteaza pe creditarea in valuta." Ideea nu este noua pe piata. In urma cu trei ani fusese lansata de Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, iar la inceputul acestui an a fost reluata de Radu Ghetea, presedintele CEC.
"Banca Nationala a salutat ideea opririi creditului de consum in valuta. Problema este importanta si este bine ca este ridicata de comunitatea bancara. Probabil ca tot comunitatea bancara o poate si rezolva", comenteaza Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Andreas Treichl se declara si un adversar indarjit al creditarii in monede exotice, desi recunoaste ca si Erste Bank a recurs in trecut la aceasta modalitate de a-si creste cota pe diferite piete.
"Am facut-o si noi cand eram mai mici, insa am renuntat si in niciun caz nu o vom mai face. Finantarea in franci elvetieni sau in yeni expune un sistem bancar la un risc urias de finantare pentru ca nu sunt monede prea lichide, iar fondurile disponibile se pot epuiza pur si simplu chiar daca se recurge la finantari off-shore."
Creditul de consum in valute exotice a explodat pur si simplu anul trecut in Romania, soldul inregistrat la nivelul sistemului bancar urcand de peste opt ori pana in prezent si ajungand la echivalentul a circa
1,4 mld. euro. La acesta se adauga credite de consum in euro de inca aproape 6 mld. euro, sumele fiind duble decat in cazul finantarilor corespunzatoare acordate pentru credite ipotecare. Rezulta un total de circa 7,4 mld. euro reprezentand credite de consum in valuta, adica aproape 44% din piata finantarilor de consum, insa dinamica este de-a dreptul spectaculoasa.
Andreas Treichl, presedintele executiv al Erste Bank, ii acuza pe unii bancheri ca mint atunci cand afirma ca nu acorda finantari in monede exotice.
"Multi bancheri mint in privinta a ceea ce fac si arata cu degetul la ce fac altii. Asta mai fac si eu uneori, dar macar eu nu mint. Am fost sunat de mai multi bancheri din Romania care m-au rugat sa ma ocup de problema franarii creditului in valuta si cand ma duc in Romania vad ca bancheri cu care am vorbit tocmai incep o campanie de credite ipotecare in yeni. Ei bine, noi la BCR vom incepe o campanie pentru ipotecare in euro, la o dobanda aproape de 5%, pentru ca finantarea pe termen lung in euro nu ridica o problema deosebita atat timp cat exista un proces de convergenta la moneda unica."
Bancherul sustine ca in cazul creditelor ipotecare in euro riscul este "complet administrabil". El nu se fereste sa recunoasca faptul ca BCR ar avea cel mai mult de castigat de pe urma unei eventuale opriri a creditului de consum in valuta, avand in vedere ca este cel mai lichid jucator in lei de pe piata.
"Toti ceilalti participanti la piata sunt afectati de perceptia negativa din afara, de notele proaste cauzate de cresterea rapida a creditului in valuta si cred ca in cele din urma vor reactiona. Sper ca si bancile grecesti se vor opri cu valutele exotice dupa ce vor fi castigat zecimile de cota de piata pe care le vizeaza."
Treichl a ironizat si OTP Bank, cea mai mare banca din Ungaria, care a anuntat recent ca incepe sa acorde finantari in yeni in tara vecina. "Cred ca este o miscare stralucita. Poate vor da credite in yeni pentru inlocuirea unor masini rulate cu automobile japoneze."
Viteza creditului in valuta apare constant in evaluarile agentiilor internationale de rating drept una dintre problemele mari ale Romaniei, ca potentiala sursa de dezechilibre. Riscurile au putut fi mai bine percepute pe plan local dupa experienta inversarii trendului de apreciere a leului, care s-a transformat intr-o depreciere cu impact emotional semnificativ.
Andreas Treichl considera ca sistemul bancar romanesc ar putea sa se limiteze la finantarea in euro ca alternativa la lei, in conditiile in care nici nu ar fi resurse disponibile suficiente in moneda nationala.
"Deocamdata nu sunt probleme grave nici cu monedele exotice. Daca s-ar ajunge ca francul elvetian sa aiba o pondere de peste 30% in creditare, iar yenul la 15%, atunci ar putea fi probleme."
Francul elvetian si yenul au fost "descoperite" in principal ca solutii pentru ca un client sa poata imprumuta o suma mai mare, mai ales cand BNR obliga piata sa opereze cu plafoane stricte. Odata cu tendinta de crestere a dobanzilor si la lei si la euro, aceleasi valute exotice sunt prezentate drept solutii mai ieftine de finantare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
