”Sunt optimist că România va adopta un program serios, solid, sănătos de trecere la moneda unică, dar acesta să fie un catalizator al reformelor, al eforturilor pe care trebuie să le facem, nu să fie un panaceu al problemelor noastre”, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul unui eveniment de comemorare a 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.
Vedeţi mai jos ce a spus guvernatorul:
Multe dintre rezultatele remarcabile ale României au fost canalizate înainte de 2007.
Am fost angajat direct în negocierile de aderare, având în mandat de prim-ministru în anul 2000. Stabilirea datei aderării la 1 ianuarie 2007 nu a fost un simplu fapt calendaristic, a devenit un adevărat catalizator al eforturilor susţinute şi continue ale tuturor guvernelor care au urmat, pentru îndeplinirea unui program complex şi corect pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Astăzi avem de răspuns la o altă întrebare de însemnătate strategică: când vom intra în zona euro?
Mai important decât orice este să urmărim politici realiste, echilibrate, care să asigure sustenabilitatea creşterilor noastre economice.
Experienţa pe care o am în domeniul macroecomic m-a convins de un adevăr fundamental: pentru dezvoltarea durabilă a unei ţări nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice. Stabilitatea este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai. Stimularea consumului în perioadele când acesta creşte şi fără ajutorul politcilor macroeconomice nu ajută. Vrem să creştem mai repede şi este normal acest lucru, pentru că vrem să reducem decalajele, dar trebuie să mărim potenţialul nostru de creştere, nu să stimulăm cererea. Asta înseamna ca potenţialul factorilor de producţie trebuie mărit.
Trebuie să punem accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le crează capitalului autohton sau străin starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enom de infrastructură, este o problemă de investiţii publice. Sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, dar fără infrastructură provinciile noastre istorice riscă să rămână în discrepanţă majoră. Autostrada peste Carpaţi nu înseamnă doar de la Nord la SUd, ci şi de la Est la Vest. NU este suficient un Piteşti-Sibiu, ci şi Târgovişte-Iaşi.
Cererea pentru calificări înalte este în creştere în România, dar oferta a rămas mult în urmă. 21% dintre tinerii români între 15 şi 21 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ, dar nici nu lucrează. În UE media acestui indicator este de 14%.
