Apetitul pentru credite de consum s-a stins spre finalul anului trecut. In decembrie, soldul finantarilor pentru consum a crescut cu numai 1,4%, fata de ritmuri lunare de aproape 10%, cat erau inregistrate la jumatatea anului.
In aceste conditii, la sfarsitul lui 2006 creditul de consum a ajuns la un sold total de 30,37 miliarde de lei (echivalentul a 8,98 miliarde de euro), nivel cu 94% mai ridicat decat cel din decembrie 2005. In anul 2005, creditul de consum chiar s-a dublat in termeni nominali.
Incetinirea din ultima luna a anului trecut a avut loc in conditiile in care finantarile in lei aproape au stagnat la 21,4 miliarde de lei - cresterea fata de luna noiembrie fiind de numai 0,7%, in ciuda faptului ca bancile au revenit cu promotii de sezon. Pe de alta parte, nevoia de lichiditati pentru Sarbatori a fost acoperita in buna masura de majorari salariale si prime acordate de angajatori.
Totusi, creditul in valuta a facut un pas de 3%, urcand pana la echivalentul a 9 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).
Per ansamblu, apetitul pentru finantarile in lei a fost in cadere libera in semestrul al doilea al anului trecut, ritmul lunar de crestere coborand pana aproape de zero, dupa ce in mai depasea 10%.
Si cererea pentru credite in valuta s-a redus sensibil, majorarile lunare ingustandu-se de la aproape 10% in iunie pana la mai putin de 3% in noiembrie.
Cererea populatiei pentru credite a scazut sensibil in ultimele luni ale anului trecut, evolutia fiind vizibila mai ales pe segmentul creditului imobiliar. Intarirea politicii monetare operata de BNR in iunie trecut a creat efecte destul de rapid, bancile incepand sa plateasca dobanzi mai bune la depozite, dar si sa ridice costul creditelor. In aceste conditii, ultimele luni ale lui 2006 au adus o reorientare a clientilor individuali catre economisire. De altfel, bancile au ajuns sa concureze si pentru atragerea de resurse in lei de la clienti dupa ce au pompat intensiv fonduri in creditare, iar aceasta s-a vazut in miscarile dobanzilor.
Desi ritmul lunar de expansiune a creditului de consum a incetinit sensibil in ultimele luni din 2006, cresterea anualizata a accelerat. Evolutia a avut loc in conditiile in care in decembrie 2005 creditul de consum a inregistrat o corectie, soldul coborand cu aproape un punct procentual. Astfel, raportat la o baza de comparatie mai mica, soldul de la sfarsitul anului trecut inregistreaza o crestere mai mare. Contractia finantarilor pentru consum din decembrie 2005 a avut loc sub presiunea normelor BNR, care limitau creditarea in valuta pentru banci la de trei ori nivelul capitalurilor proprii.
In aceste conditii, cresterea anualizata a creditului de consum a accelerat de la 89% la 93% in decembrie. Miscarea a fost mult mai vizibila la creditul in valuta: cresterea anualizata a accelerat la 90%, de la 55% in luna precedenta.
In schimb, creditul in lei a continuat sa incetineasca, ritmul anual de expansiune coborand in decembrie la 95%, fata de 108% in luna anterioara.
Si in 2006 creditul de consum a crescut sensibil mai repede decat cel ipotecar. In acest context, ponderea sa in totalul imprumuturilor contractate de populatie de la banci a urcat la 79%, fata de 75%, cat era in decembrie 2005. Pe pietele mature proportiile sunt inverse, finantarile ipotecare reprezentand trei sferturi din total. Aceasta ii face si pe bancherii locali sa considere ca finantarile ipotecare se vor dovedi mai dinamice in anii urmatori, pe fondul unei saturatii a pietei creditului de consum. Ramane de vazut daca incetinirea din ultimele luni a fost determinata numai de scumpirea creditelor sau daca piata chiar se apropie de saturatie. Este posibil ca majorarile salariale anuntate pentru mai multe categorii de bugetari sa dea un nou imbold creditului de consum. Cererea pentru finantari de consum inregistreaza variatii semnificative intre diferitele judete, in functie de potentialul economic.
Singur Bucurestiul concentreaza peste 23% din totalul finantarilor de consum accesate la nivel national, cu un sold de 7,17 milioane de lei (2,12 milioane de euro).
In alte cinci judete soldul creditelor de consum depaseste usor pragul de un miliard de lei - Constanta (cu un sold de 1,3 miliarde de lei), Cluj si Arges (cu solduri de 1,1 mil. de lei), respectiv Iasi si Timis. Cumulat, aceste judete plus Bucurestiul concentreaza peste 42% din totalul creditului de consum.
La polul opus se situeaza judete precum Covasna, unde finantarile se ridica la numai 290 de milioane de lei (ceva mai mult de 85 de milioane de euro). Solduri comparabile se inregistreaza si in Tulcea, Salaj sau Ialomita.
Pana acum bancile si-au concentrat prezenta teritoriala in functie de potentialul economic al diferitelor zone. Odata cu intensificarea concurentei, bancherii se vad insa nevoiti sa mearga si spre clientii cu potential economic mai redus. Inca de anul trecut bancile cu retele mari au inceput sa patrunda pe piata oraselor de mici dimensiuni, iar tendinta are sanse sa continue si anul acesta, in conditiile in care planurile anuntate de dezvoltare a retelelor sunt la fel de ambitioase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
