Viteza de crestere a creditului neguvernamental in primele sapte luni ale acestui an a incetinit vizibil comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut: 15,4% fata de 20,7% variatie reala raportat la luna decembrie anterioara. In aceste conditii, sistemul bancar avea la sfarsitul lunii iulie un portofoliu de credite in valoare de 8,9 miliarde de euro.
Incetinirea este substantiala mai ales in cazul creditelor pentru persoane fizice, de la ritmuri lunare de 19,2% in mai 2003 sau 18,1% in iunie 2003, ajungandu-se la 3,8% in mai 2004, respectiv 4,2% in iunie 2004.
In cazul creditelor pentru companii, ritmurile s-au mentinut la niveluri relativ apropiate, insa cu variatii mai puternice de la o luna la alta.
"Ritmul de crestere a creditului este vizibil mai lent in acest an, astfel ca prin extrapolare ajungem la o dinamica de 27,8% la sfarsitul anului in termeni reali fata de 48,5% in 2003, ceea ce ar inseamna o incadrare in parametrii de sustenabilitate", a declarat pentru Ziarul Financiar Mihai Bogza, viceguvernator al BNR.
El spune ca incetinirea a venit pe fondul unei saturari a pietei la puterea de cumparare actuala, dar si ca urmare a masurilor luate de BNR. Bogza estimeaza ca soldul creditului neguvernamental va depasi 10 miliarde de euro pana la sfarsitul acestui an, " cu toate masurile de restrictie", ceea ce ar duce gradul de intermediere financiara la 20% din PIB, inca mult sub nivelurile inregistrate in tarile recent intrate in UE.
Dupa o anumita plafonare a cresterii creditului neguvernamental in lunile aprilie-mai, la ritmuri de 1,9/1,8%, primele doua luni de vara au adus o accelerare vizibila reflectata in cresteri de 2,7% respectiv 3,2% in iulie.
Partea proasta a acestei accelerari este ca s-a bazat pe un nou salt al creditului in valuta, in contextul in care dobanzile la creditele in lei nu s-au grabit sa scada.
Astfel, la o crestere totala a creditului neguvernamental cu 42% in termeni reali pe perioada iulie 2003-iulie 2004, partea de finantari in lei a inregistrat o majorare de 32,6%, in timp ce creditarea in dolari si euro a consemnat o crestere cu nu mai putin de 51,3%. In consecinta, raportul dintre creditul in lei si cel in valuta s-a deteriorat inca o data, moneda nationala ajungand la o pondere de 40,4%, cu toate riscurile in lant pe care le implica acest caracter dual al finantarii in economia romaneasca.
"Cresterea creditului in valuta reprezinta corolarul negativ al evolutiei creditarii in acest an. Trebuia contracarata, astfel ca am luat decizia majorarii rezervelor minime obligatorii", afirma Bogza.
Daca expansiunea continua a creditului in valuta, cel putin pana in iulie, ingrijoreaza banca centrala, nu este si cazul evolutiei restantelor la rambursarea creditelor, cu ritmuri de crestere lunara care au devenit spectaculoase.
"In nici un caz nu ne sperie situatia actuala a creditelor restante.
Important este ordinul de marime. Volumele restantelor raman substantial sub 1% din total, adica departe de pericole reale. Volumele sunt chiar confortabile in cazul creditelor pentru populatie, acestea situandu-se sub cele ale restantelor inregistrate la companii", a declarat Mihai Bogza.
El spune ca ritmurile mari de crestere a restantelor sunt rezultatul perioadei din 2003, cand cresterea volumului de credite noi era la fel de spectaculoasa. "Dinamica restantelor se va plafona dupa incetinirea ritmului creditarii, cu un decalaj de pana la un an", estimeaza Bogza.
Dobanzile scad cand se reduc costurile
Dupa trei luni in care bancherii comerciali au preferat doar sa-si dea cu parerea despre situatia dobanzilor la lei, fara a lua vreo decizie de modificare a acestora, BCR si-a anuntat intentia de a face un pas de reducere.
Motivele de scepticism fata de perspectiva unor scaderi semnificative rezista insa in continuare.
"Bancile reduc dobanzile cand reusesc sa-si diminueze costurile", afirma Mihai Bogza, viceguvernator al BNR.
El spune ca, pana acum, multe banci nu si-au recuperat investitiile facute in ultimii ani si pentru ca piata nu a avut evolutii constante, care sa construiasca niste tendinte stabile, inca nu le este clar ce se va intampla in continuare astfel incat sa ajunga la un pret corect al produselor financiare in lei.
"Componenta de risc din pretul creditului tinde sa scada, pentru ca bancile au vazut ca neperformanta la rambursare ramane joasa. E greu insa sa fii eficient la volume mici de activitate, in timp ce costurile operationale sunt destul de ridicate, asa ca bancile asteapta intai sa-si amortizeze investitiile", comenteaza viceguvernatorul.
El crede ca si dobanzile la depozite va trebui sa scada in conditiile in care acestea vor deveni "prea mult" real pozitive ca urmare a continuarii dezinflatiei.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
