Creşterea cursului valutar înregistrată în ultimele zile, care a fost influenţată pe de-o parte de administrarea controlată a cursului de către BNR, iar pe de altă parte de factori externi care afectează piaţa valutară, nu este foarte amplă şi nu ar trebui să reprezinte motive de îngrijorare, este de părere Claudiu Cercel, vicepreşedinte al BRD.
„Creşterea care are loc de câteva zile pe cursul valutar nu este foarte amplă din punctul meu de vedere. Cursul se mişcă pe fondul administrării acestuia de către Banca Naţională (flotarea controlată a cursului de către BNR), dar şi pe fondul cauzelor externe care influenţează piaţa valutară“, a spus Claudiu Cercel la emisiunea de business ZF Live.
BNR a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,5175 lei, în creştere cu 0,5% comparativ cu nivelul precedent, maximul ultimelor trei luni. Faţă de prima zi de săptămâna trecută moneda naţională a pierdut 1,5% faţă de euro.
În opinia acestuia, întărirea uşoară a dolarului pe fondul fragilităţii lirei sterline, apropierea evenimentelor legate de alegerile din Statele Unite, preocupările legate de Brexit, precum şi preocupările legate de sistemul bancar din Italia şi Germania reprezintă factori externi care pot induce o preocupare mai mare pentru cursul valutar.
„Da, creşterea este un pic mai mare în comparaţie cu modul în care am fost obişnuiţi în ultimele două, trei luni. Dar şi forintul maghiar şi zlotul polonez au avut uşoare deprecieri în această perioadă. Probabil că este şi o preocupare a investitorilor (investitorii nerezidenţi - n. red.) cu privire la discuţiile legislative care au loc în acest moment.“
În acelaşi timp, vicepreşedintele BRD menţionează că nu a remarcat în această perioadă operaţiuni importante de lichidare de poziţii pe piaţa titlurilor de stat.
„Am văzut însă materiale de analiză produse de unele bănci din străinătate care sunt trimise clienţilor lor şi care induc aşteptările cu privire la evoluţiile potenţiale pe diverse pieţe. În cazul nostru, există aşteptări cu privire la o volatilitate mai mare a cursului de schimb în perioada următoare datorate atât cauzelor externe, cât şi celor din interior. Una dintre cauzele interne menţionate se referă la discuţiile în curs cu privire la conversia unor credite în valută (creditele în franci elveţieni - n. red.).“
Reprezentantul BRD a menţionat că instituţia contractului este foarte importantă şi de aceea este de părere că trebuie păstrat contractul iniţial, iar cazurile de conversie trebuie discutate individual. De asemenea, Claudiu Cercel a mai precizat că BRD nu este prezentă pe piaţa creditelor în franci elveţieni. „Noi avem credite în euro, majoritatea fiind de tip Prima casă.“
„Nu văd tensiuni sau presiuni cu privire la dobânzile în lei pentru 2017“
Evoluţia dobânzilor la creditele în lei depinde de situaţia lichidităţii din sistemul bancar şi de pe piaţa interbancară. În acest moment există o lichiditate confortabilă în piaţă dacă sunt analizate rapoartele credite-depozite ale băncilor, care sunt semnificativ subunitare.
„Trebuie să ne uităm şi la structura lichidităţii. Există portofolii importante de titluri de stat în bilanţurile băncilor. Acestea pot fi folosite, pot fi lichidizate relativ uşor. Eu nu văd tensiuni sau presiuni cu privire la dobânzile în lei pentru 2017. Sigur, pe măsură ce apar anumite evoluţii ale inflaţiei, putem asista la anumite tendinţe de creştere a dobânzilor. Indicatorul de referinţă pentru credite (ROBOR - n. red.) care acum este sub 1%, nu cred că va avea la anul o creştere spectaculoasă. Cel mult poate să se ducă spre 1%“, a menţionat Cercel.
Referindu-se la ce se întâmplă pe piaţa bancară externă, vicepreşedintele BRD a spus că există o serie de elemente de preocupare vizavi de situaţia cu care se confruntă Deutsche Bank.
„Se vorbeşte şi de o bulă a exporturilor în Germania. Dar nu mă aştept la o criză de genul celei din 2008. Acum s-au luat foarte multe măsuri care au mărit capacitatea de rezilienţă a băncilor. Mi-e greu să cred că Europa va asista fără niciun fel de intervenţie la posibila prăbuşire a unui agregator atât de mare cum este Deutsche Bank.“
Ca strategie de viitor, BRD mizează pe creşterea organică. „Avem o întindere suficient de mare în ţară şi avem elemente care ne permit să creştem. Avem capital, lichiditate şi dispozitive suficiente în acest moment. Ne uităm la poziţiile de consolidare de pe piaţă. Au existat câteva în trecut, acum este o anumită acalmie. Jucătorii din piaţă aşteaptă să se finalizeze şi exerciţiul de AQR şi probabil că, începând din a doua jumătate a anului viitor, vor apărea noi oportunităţi pe piaţa consolidării“, a concluzionat Claudiu Cercel.†
Referindu-se la evoluţia economiei, Claudiu Cercel susţine că în momentul de faţă este un pic supraîncălzită, deşi efectele nu sunt vizibile încă. „Există un ritm de creştere care poate prefigura într-un orizont de timp semnale de încălzire. Totuşi, creştem cu aproape 5%, în trimestrul al doilea am crescut cu 6%, mai mult pe consum şi într-un context favorizat de ratele de dobândă scăzută.“
Vicepreşedintele BRD menţioneză că, dacă ritmul de creştere de 4,4% preconizat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) se produce într-o economie cu structură mai echilibrată, acest lucru însemnând dezvoltarea infrastructurii, cu siguraţă economia îşi crează baza de creştere sustenabilă pentru anii următori.
„Din punctul de vedere al dezechilibrelor externe nu ar trebui să ne facem probleme. Poate că este îngrijorător într-o oarecare măsură faptul că rata de creştere s-a accelerat, dar nu trebuie să privim izolat deficitul de cont curent sau deficitul comercial, pentru că acestea sunt doar nişte componente ale balanţei de plăţi. Există şi contul financiar care are un excedent mai mare decârt deficitul contului curent şi este bine să ne uităm şi la alţi indicatori care reprezintă metrice ale analizei sănătăţii externe ale unei ţări. De exemplu, poziţia investiţională netă s-a redus la 75 mld. lei, faţă de 90 mld lei în 2012.“
România a rezistat la o scădere a poziţiei investiţionale nete de 15 mld. lei. „Acest lucru arată că suntem mai puţin îndatoraţi către exterior. Nu consider un semnal de alarmă creşterea deficitului comercial şi nici creşterea deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aceşti indicatori sunt încă într-o zonă de sustenabilitate.“
