Economia creşte într-un ritm de invidiat pentru majoritatea ţărilor europene. Dar, dacă intri în detalii, cazi pe gânduri.
Cifrele arată o creştere economică de 4% anul acesta.
Dar consumul este cel mai mare contributor la această creştere, iar investiţiile au avut o evoluţie oscilantă în ultimele trimestre, a explicat Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeinsen Bank, la emisiunea de business ZF Live. Şi, argumentează Dumitru scepticismul său, exporturile avansează lent în comparaţie cu importurile. Prin urmare este legitim să credem că avansul economic de 4,3% înregistrat în primul trimestru din 2016 este alimentat din importuri şi nu de economia locală.
Investiţiile (formarea brută de capital fix) au crescut anul trecut cu 7,5%, ceea ce a întărit speranţa că, pe lângă consum (care a avansat cu 8,9% în 2015), ele vor însemna în acest an al doilea motor al creşterii economice. Doar că, fie trecutul în care investiţiile au fost neglijate, fie alţi factori determină ca principalele domenii ale economiei pe partea de formare a PIB – industria sau construcţiile, de pildă, să rămână inerte.
Construcţiile au crescut în T1 cu doar 1,1% an/an, iar industria care face aproape un sfert din PIB, abia cu 0,6%. Din ce vine creşterea economică atunci? Vine din zona de “utilizare” a PIB-ului, adică din consum. Doar că excesul de cerere nu este satisfăcut de producţia internă, ci din import, ceea ce pune probleme economiei, explică economistul şef al Raiffaisen Bank. Importurile au crescut cu 5% în T1, an/an, deficitul comercial a ajuns la 2 mld. euro, în vreme ce importurile au avansat cu doar 2,5%.
Ce a spus Ionuţ Dumitru la ZF Live:
* Avem pieţe non-europene care suferă, spre exemplu Turcia, unde 5% din exporturile din România merg acolo. Au scăzut şi pieţele Ucraina şi Rusia, ceea ce poate fi o explicaţie pentru avansul lent al exporturilor
* Exporturile cresc, dar cu ritm scăzut, iar importurile cresc
* În ultimii ani, începând cu 2014 exporturile au avut o evoluţie destul de slabă, investiţiile publice au scăzut ca procent în PIB
* Având în vedere primele luni ale anului am semne de întrebare legate de absorbţia fondurilor europene din noul exerciţiu financiar, nu prea reuşim să absorbim mare lucru. Startul este slab, avem puţine lucruri de raportat, aproape deloc
* Execuţia bugetară în primele luni ale anului este în linie cu aşteptările noastre
* Luna aprilie a fost destul de slabă în special la TVA. Trebuie văzut care e explicaţi.
* Cota de TVA a scăzut masiv. Acest efect este cumva compensat de creşterea consumului
* Ar fi o scădere de venituri din TVA în zona de 10%-15%. Cifrele februarie-martie cam pe acolo au fost, iar aprilie a fost mai slab decât aşteptările. Aprilie ar putea ridica nişte semne de întrebare, la celelalte luni nu e nimic spectaculos.
* Am fost primii care am spus că vor fi efecte negative puternice asupra veniturilor bugetare, am avertizat. Conţinutul economic de stimulare financiară a fost dezechilibrat. Mulţi stimuli pentru consum şi prea puţini stimuli pentru partea de ofertă internă. Vânzările cu amanuntul au crescut. Vânzările din industria prelucrătoare pentru piaţa internă stagnează, în timp ce vânzările cu amănuntul cresc cu 20%, fapt care se reflectă în creşterea importurilor
* Reducerea agresivă de TVA s-a văzut în importuri mai mari şi foarte puţin în oferta internă, nu e capabilă să acopere cererea de bunuri de consum
* România a exportat acest stimul fiscal (al reducerii TVA – n.red.), a crescut cererea, dar nu s-a văzut şi în oferta internă
* I-am făcut mai competitivi pe cei care exportă în România
* Nu am reuşit să oferim un suport mai mare producătorilor locali, este o problemă de natură structurală
* Consiliul Fiscal a spus că avem un pachet adreast părţii de cerere, dar prea puţin pentru partea de ofertă
* Puteam să imaginăm soluţii care ar fi stimulat şi partea de ofertă. Sunt studii care arată ce măsuri se văd în creşterea economică pe termen lung sau scurt, iar scăderea TVA stimulează creşterea economică pe termen scurt. România are printre cele mai mici cote medii de TVA din Europa, 20%
* Avem mai mult de jumătate din coşul de consum cu cota de TVA de 9%
* Oferta internă şi competitivitatea locală au fost influenţate negativ de alţi factori în ultima perioadă
* La nivel de sectoare, industria performează cel mai prost. Consumul se vede în servicii. Agricultura este foarte volatilă. Industria dă semne de slăbiciune, industria prelucrătoare, extractivă, energetică suferă o contracţie destul de mare pe fondul reducerii preţului la energie
* Industria nu are o evoluţie grozavă, cererea este destul de slabă în ţările non-europene, avem factor de competitivitate
* Productivitatea nu prea mai creşte. Salariul minim a suferit creşteri ample. Raportul dintre salariul minim şi cel mediu a crescut foarte mult în ultimii ani. Salariul minim este aproape 50% faţă de salariul mediu
* Forţa de muncă este relativ ieftină în industriile orientate spre export. Avem industrii care întâmpină probleme odată cu creşterea salariului minim. Creşterea i-a dus în zona în care nu mai au competitivitate, iar productivitatea s-a evaporat. Creşterea sustenabilă a veniturilor este susţinută de productivitate. Creşterile foarte mari de salarii în sectorul bugetar încurajează creşterile salariale din sectorul privat, iar multe companii se plâng de lipsa forţei de muncă calificată.
* E nefiresc să ai salarii în mediul bugetar mai mari decât în mediul privat
* În 2015 s-a văzut o reducere a evaziunii fiscale faţă de 2014. constatăm că anul trecut au fost nişte căştiguri, poate 0,7-0,8% din PIB, încasările au fost mai mari decât ar fi justificat-o activităţile economice
* 2014 a fost un an electoral şi am văzut o deteriorare de colectare de 0,7% din PIB. În 2015 a fost o reducere de evaziune, dar am recuperat ce am pierdut din 2014. Acum suntem la nivelul din 2013
* Colectăm în jur de cincizeci şi ceva la sută din ceea ce ar trebui să colectăm. Nu exclud posibilitatea să avem o rectificare negativă. Vreau să văd dacă ce s-a întâmplat în aprilie cu TVA e ceva de durată
* Riscul e foarte mare ca deficitul să sară de 3%
* Soluţia cea mai la îndemână este regândirea pasului următor din Codul Fiscal cu reducerea taxelor, nu ar mai avea sens economic o reducere de TVA de la 20% la 19%
* Cred că taxa pe stâlp trebuie scoasă definitiv, trebuie să renunţăm la ea
* Cred că trebuie să luăm decizii mai hotărâte în direcţia combaterii evaziunii fiscale
* Anul trecut s-a îmbunătăţit colectarea, dar am revenit la nivelul din 2013, nu avem o explicaţie de ce nu a mers colectarea în 2014
* Trebuie regândită infrastructura de colectare a taxelor.
* Parlamentul şi partidele politice pun o presiune foarte mare asupra Guvernului. Guvernul nu a stabilit linia de demarcaţie, limitele
Bruxelles: Care sunt riscurile economice în România
România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar există riscuri financiare generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice, susţine Comisia Europeană într-un raport de evaluare a politicilor economice şi financiare, publicat ieri. „În momentul de faţă, sectorul bancar este bine capitalizat şi beneficiază de lichidităţi, dar anumite iniţiative legislative (...) prezintă riscuri privind stabilitatea. Salariile bugetarilor şi salariul minim au crescut şi au fost aplicate reduceri de impozite. Această situaţie riscă să conducă la apariţia unor politici fiscale prociclice“, susţine Comisia Europeană.
