♦ Investitorii încearcă să calculeze dividendul special distribuit de Fondul Proprietatea din vânzarea participaţiei de 19,94% la Hidroelectrica ♦ „Aici se pune problema dacă a vândut pe maxim sau a vândut doar ca să scape de nişte acţiuni la o firmă unde acţionariatul – statul român – nu ştia ce se va întâmpla pe viitor“.
Acum, în conturile Fondului Proprietatea se găsesc aproximativ 9 miliarde de lei de pe urma exit-ului istoric de la Hidroelectrica în contextul în care în urmă cu o lună erau doar acţiunile Hidro şi deci fără cash-ul aferent tranzacţiei de vânzare. În doar o lună FP a pierdut 1 mld. lei din capitalizare, adică piaţa a evaluat mai bine deţinerea nelistată la Hidro decât cash-ul tranzacţiei. Acum, FP are o capitalizare de 11,7 mld. lei, în timp ce pe 6 iunie, adică atunci când Hidroelectrica anunţa oficial intenţia de listare, FP era evaluat la 12,6 miliarde de lei. Deci cu alte cuvinte, o scădere de un miliard de lei, echivalentul a 8%, pe o bursă în creştere cu 5,6%.
O astfel de scădere, surprinzătoare de altfel, dat fiind faptul că Hidroelectrica reprezintă o listare istorică, înseamnă şi minusuri pentru fondurile de pensii private Pilon II, în contextul în care orice mişcare de pe bursă se reflectă în proporţie de 25% în valoarea unitară a activului net al fiecărui fond de pensii. Fondurile de pensii vând foarte rar din deţinere, însă obligativitatea raportării zilnice la piaţă înseamnă un minus de aproximativ de 274 de milioane de lei în investiţia la FP de când Hidroelectrica a anunţat oficial listarea, deci de numai o lună.
De ce nu se reflectă pozitiv oferta de succes a Hidroelectrica? „Dacă ne aşteptăm că Hidroelectrica ar mai fi oferit profituri şi dividende din ce în ce mai mari în anii următori, poate fi un semnal negativ. Dimpotrivă, dacă FP a vândut pe fondul unor maxime sau la un preţ foarte bun, iar performanţele Hidro nu vor mai fi ca acum, înseamnă că Fondul Proprietatea a făcut o afacere bună şi nu ar fi trebui să scadă preţul acţiunii FP. Însă aici se pune problema dacă a vândut pe maxim sau a vândut doar ca să scape de nişte acţiuni la o firmă unde acţionariatul – statul român – nu ştia ce se va întâmpla în viitor“, spune analistul economic Dragoş Cabat pentru ZF.
