Desi capitalizarea totala a Bursei inregistreaza in prezent o valoare in jurul a 21 de miliarde de euro, valoarea actiunilor care se pot "misca" in piata este mult mai mica, arata o analiza a lui Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Potrivit analizei lui Pasol, valoarea capitalizarii totale a procentelor de free-float ale tuturor actiunilor listate la Bursa este de 5,85 miliarde de euro, reprezentand un sfert din capitalizarea totala a BVB sau mai exact 27,7%. Free-float-ul inseamna pachetele care nu sunt detinute de actionarii semnificativi, fiind considerate drept actiuni liber tranzactionabile in piata.
Petrom, cea mai mare societate listata, inregistreaza o pondere de aproximativ 46% in capitalizarea totala, iar BRD, al doilea emitent ca marime de pe piata, o pondere de 18%. In total, primele doua societati listate au o pondere de aproape doua treimi din capitalizarea totala (64%), iar primele cinci societati listate, o pondere cumulata de peste trei sferturi din total (77%), arata analiza lui Razvan Pasol.
"Am vrut sa studiez care este valoarea capitalizarii totale a Bursei aferenta procentelor de free-float ale fiecarui emitent listat. Mai exact, am vrut sa estimez astfel valoarea actiunilor care, cel putin teoretic, se pot misca in piata", a precizat Razvan Pasol.
Analiza a luat procentele de free-float ca pachete de actiuni mai mici de 5% detinute de investitori.
"Am zis ca free-float-ul reprezinta toate pachetele sub 5%. La Petrom stim ca un pachet de 2% e detinut de BERD, dar la cele mai multe societati nu stim cine controleaza pachetele mai mici de acest prag", a spus Pasol.
De aceea, procentul de free-float la Petrom a fost calculat la 8,24%, chiar daca, teoretic, free-float-ul acestui emitent este de circa 6,2%.
Potrivit presedintelui de la Intercapital Invest, un alt indicator interesant este raportul intre valoarea anuala a tranzactiilor si capitalizarea totala a unei burse. Pentru bursele din Cehia, Ungaria si Polonia, acest indicator se situeaza intre 32,8% (Polonia) si 60,9% (Ungaria), avand pe cele trei piete o valoare medie de 47%, se arata in analiza lui Pasol.
In Romania, raportul este de 11%, daca se ia in calcul valoarea totala a capitalizarii, de 21 de miliarde de euro. Daca, insa, se ia in calcul valoarea capitalizarii calculata pe baza procentelor de free-float, procentul devine 40,9%, apropiat de valorile intalnite la bursele din zona, spune Razvan Pasol.
"Nu cred ca se poate trage neaparat o concluzie pe seama acestor date de genul ca stam mai prost sau mai bine decat celelalte burse din regiune. Cert este ca in 3-4-5 ani situatia o sa se schimbe destul de mult, dupa ce vor veni pe Bursa companii precum Fondul Proprietatea, Romtelecom sau BCR", considera Razvan Pasol. El a adaugat ca aceasta pondere mica a capitalizarii procentelor de free-float este si o explicatie pentru valoarea redusa a tranzactiilor.
Valoarea medie zilnica a tranzactiilor de la inceputul acestui an este in jurul a 10 milioane de euro, in conditiile in care pe Bursa, pe piata principala sunt in jur de 66 de societati listate, numar care aproape nu s-a schimbat deloc in ultimii ani. Iar doua din aceste societati au o valoare de piata mai mare decat jumatate din capitalizarea totala a Bursei.
"Ar trebui in mod normal ca 10-15 emitenti sa nu aiba cumulat o pondere mai mare de 10-15% in capitalizarea totala a pietei", spune Razvan Pasol.
Alti analisti de pe piata spun ca datele privind capitalizarea procentelor de free-float arata ca situatia Bursei romanesti nu este deloc una buna.
"Stam destul de prost. Capitalizarea reprezinta un univers investitional, ce ai la dispozitie ca sa atragi investitorii", considera Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare a investitiilor STK Financial.
"Oferta e foarte mica. Daca un manager de fond vrea sa cumpere, isi da usor seama dupa aceste date ca la o suma de 50 de milioane de euro ar face valuri in piata. Orice fond de investitii care isi face calcule realizeaza ca nu prea are ce sa cumpere serios", a adaugat Pascu.
Iar faptul ca doar cativa emitenti reprezinta cea mai mare parte din piata constituie un alt motiv care nu atrage investitorii institutionali puternici.
"Pe actiunile listate sunt deja investitori in pozitia de market-makeri care au intrat de mai mult timp pe ele, iar managerii de fond care se gandesc sa cumpere acum cu siguranta isi pun problema ca pe aceste titluri sunt alti investitori care pot face regulile", spune Nicolae Pascu.
Chiar daca conducerea Bursei este optimista in privinta evolutiei in continuare a pietei de capital, in primul rand prin prisma societatilor noi care ar urma sa se coteze in urmatorii ani, alti analisti sunt mai rezervati.
Pana in 2010, Bursa si-a propus sa ajunga la o valoare medie zilnica a tranzactiilor de 50 de milioane de euro si la circa 130 de societati listate pe piata, fara a lua in calcul si companiile listate in prezent pe piata RASDAQ.
"Eu sunt putin sceptic. Este adevarat, toata lumea vrea sa schimbe ceva, dar daca plecam de la problema fundamentala a pietei romanesti, vedem ca nu avem de ce sa fim foarte optimisti", spune presedintele STK Financial. El considera ca Bursa romaneasca nu-si indeplineste in prezent rolul sau fundamental: de piata de capital, unde societatile sa vina pentru a gasi finantarea activitatii pe care o deruleaza.
"Vorbim ca o sa vina pe piata BCR, Romtelecom. Dar ele nu au nevoie de Bursa. Au investitori puternici capabili sa creasca prin forte proprii afacerile. Eu nu zic ca nu e bine ca o sa vina aceste firme, dar acest lucru nu va rezolva problema principala a Bursei, si anume aceea ca nu isi indeplineste rolul de piata de capital", mai spune Pascu.
In urmatorii patru ani, Bursa a anuntat ca spera sa listeze cel putin 15 mari companii de stat si cel putin 50 de afaceri private dezvoltate de antreprenorii romani.
Analistii spun ca tocmai pe atragerea pe piata a unor companii private de marime medie cu afaceri anuale de 10-20 de milioane de euro ar trebui sa se concentreze Bursa.
"Astfel de afaceri cauta investitorii straini: firme medii care sa le poata oferi randamente specifice pentru stadiul de piata emergenta cum este in prezent Romania. Pe BCR au aceleasi sperante de castig cum au si pe BRD sau pe banci din Austria, de exemplu", considera Nicolae Pascu.
El a adaugat ca Bursa ar trebui sa duca o campanie puternica de promovare a avantajelor pe care aceste firme private le-ar avea prin listarea pe piata de capital.
"Ar trebui sa mearga la societatile care intr-adevar au nevoie de bani pentru dezvoltarea afacerilor in continuare si sa le explice ce avantaje ar avea in urma cotarii. Si sunt astfel de societati care au probleme in a-si putea finanta cresterea, numai ca managerilor le lipseste tocmai aceasta cultura investitionala", spune presedintele STK Financial.
Chiar daca Bursa romaneasca s-a apropiat in ultimii ani de celelalte piete din regiune, din punct de vedere al capitalizarii totale de pietele din Polonia, Cehia si Ungaria - tari din primul val de aderare la Uniunea Europeana, in ceea ce priveste valoarea tranzactiilor realizate este cu mult in urma. Iar valoarea tranzactiilor este direct dependenta de oferta de emitenti de pe piata. Astfel, daca Bursa din Cehia a avut in 2005 tranzactii de 34,9 miliarde de euro, in timp ce operatiunile de pe piata poloneza au insumat 24,1 miliarde de euro, iar cele de la Bursa maghiara - 19,4 miliarde de euro, la Bursa romaneasca s-au derulat anul trecut transferuri de doar 2,15 miliarde de euro.
In privinta capitalizarii, piata romaneasca a ajuns pe locul al patrulea in zona Europei Centrale si Est la finalul anului trecut, dupa Polonia, Cehia si Ungaria, care aveau capitalizari de 79,4 miliarde de euro, 31 de miliarde de euro si, respectiv, 27,6 miliarde de euro. Conducerea Bursei a estimat ca pana la finalul lui 2010 capitalizarea totala a pietei ar trebui sa ajunga la o valoare de 40 de miliarde de euro, in acest caz, tinta fiind mai usor de atins, odata cu listarea unora din companiile mari anuntate de stat ca vor fi aduse pe piata in urmatorii ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
