Societatea Erste Asset Management, cel mai mare administrator de active de pe pe piaţa locală, vrea să strângă 100 mil. lei de la investitori până la finalul anului, cu un fond monetar construit după noile standarde europene.
Erste Asset Management nu renunţă la administrarea de fonduri monetare, produse care l-au consacrat ca manager şi care au ţinut întreaga industrie de fonduri mutuale departe de criză în ultimii cinci ani, chiar dacă noua legislaţie europeană, intrată în vigoare de la 30 iunie, obligă managerii să respecte reguli mult mai stricte atunci când gestionează fonduri monetare.
Singurul fond monetar "pursânge" rămas pe piaţa locală este Erste Monetar, administrat de Erste Asset Management şi recent autorizat de arbitrul pieţei de capital.
"Noile reguli europene cer ca fondurile monetare să expună investitorii unui risc şi mai scăzut, prin scurtarea maturităţilor şi creşterea lichidităţii. Vrem să continuăm cu fondurile monetare astfel că am lansat un Erste Monetar, destinat companiilor mai mici care pot folosi acest fond ca un instrument de cash management. Până la finalul anului vrem să atragem între 50 şi 100 de milioane de lei de la investitori", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele societăţii Erste Asset Management, cu active în gestiune de 3,29 miliarde de lei şi o cotă de 20,62% din industria fondurilor de investiţii. Societatea este cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România, urmat la scurtă distanţă de societatea Raiffeisen Asset Management, cu active net de 3,27 miliarde de lei.
Pentru a se numi fond monetar după noile standarde europene, un fond trebuie să investească în titluri de stat cu maturităţi de până la 60 de zile sau 120 de zile, faţă de maturităţi mult mai mari permise fondurilor monetare de legislaţia veche, instrumentele cu venit fix în care investesc fondurile monetare trebuie să aibă cele mai înalte două trepte de rating pe termen scurt disponibile, în condiţiile în care regulile vechi nu condiţionau investiţiile de rating. Un fond monetar este cu atât mai puţin riscant, cu cât maturitatea instrumentelor cu venit fix în care investeşte este mai mică.
Astfel că din 30 iunie, după intrarea în vigoare a noilor reguli europene, piaţa locală a rămas cu un sigur fond monetar. Restul de şapte fonduri, care până pe 30 iunie erau denumite fonduri monetare, nu mai pot fi încadrate în această categorie. Printre acestea se numără Simfonia 1, Fortuna Gold sau Raiffeisen RonPlus, fonduri care ani la rândul au fost încadrate ca fonduri monetare. Simfonia 1 alături de Fortuna Gold sunt printre cele mai longevive fonduri de pe piaţa locală, cu un istoric de peste zece ani.
Pentru a se conforma noilor reguli, Erste Asset Management a ales să îşi unească fondul monetar pe stil vechi BCR Monetar cu fondul BCR Obligaţiuni. Astfel a rezultat cel mai mare fond mutual din România: BCR Obligaţiuni cu active de peste 3,2 miliarde de lei de la aproape 95.000 de investitori. Fuziunea s-a încheiat la finalul lunii iunie, până la intrarea în vigoare a noilor standarde. Soluţia adoptată de restul administratorilor de fonduri montare din piaţă a fost să scoată din denumirea fondurilor termenul de "monetar" şi astfel fondurile nu mai sunt obligate să respecte noile standarde. Pentru a fi incluse însă într-o categorie de risc şi de investiţii, administratorii acestor fonduri trebuie să obţină aprobare din partea arbitrului pieţei de capital şi să îşi schimbe documentele de funcţionare.
Fondul Erste Monetar a primit din partea Erste, grupul austriac care controlează administratorul de fonduri, un capital iniţial de
7 milioane de lei, sumă cu care a făcut deja primele investiţii. Este de aşteptat ca şi ceilalţi administratori de fonduri din piaţă, în special cei care fac parte din grupuri bancare, să îşi lanseze fonduri monetare "pursânge", având în vedere că în trecut categoria fondurilor monetare a crescut graţie strategiei foarte agresive adoptată de Erste şi care a fost replicată şi de alţi administratori. Administratorii bancari precum Raiffeisen Asset Management, BRD Asset Management, OTP AM au în reţelele teritoriale de unităţi bancare ale grupului-mamă un atu în faţa administratorilor independenţi precum Certinvest sau Intercapital Invest.
În ultimii ani de criză, băncile au schimbat focusul forţei de vânzări dinspre vânzarea de credite spre distribuţia de fonduri monetare, produse apropiate de depozitele bancare din punctul de vedere al clientului ţintă. Astfel administratorii bancari de fonduri monetare au strâns miliarde de lei în principal de la clienţi care au ales să îşi mute economiile dintr-un depozit într-un fond monetar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
