Burse - Fonduri mutuale

Investitorii instituţionali au ajuns să deţină 20% din Fondul Proprietatea. Cine sunt acţionarii FP înainte de listare

Cum arată acţionariatul Fondului Proprietatea înainte de listare: investitorii instituţionali au ajuns să deţină 20%

Autor: Roxana Pricop, Andrei Chirileasa

06.01.2011, 23:57 107

Astfel, ultimul tren la Fondul Proprietatea a adus 400 de noiacţionari şi a întărit prezenţa fondurilor străine în acţionariat.La mai puţin de o lună înaintea listării Fondului Proprietatea,Ministerul Finanţelor şi-a redus participaţia la 38,8%, potrivitinformaţiilor făcute publice de Fond, în timp ce numărulacţionarilor privaţi a urcat la peste 5.300, aceştia deţinând peste61% din acţiuni.

Tranzacţiile cu acţiuni ale Fondului Proprietatea prinintermediul Depozitarului Central au fost oprite pe 22 decembrie,în momentul în care titlurile fondului au fost înregistrate cavalori mobiliare în vederea listării la Bursă. Până la listare maipot apărea însă unele modificări în acţionariat, în condiţiile încare Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) poaterealiza în continuare conversii de titluri de despăgubire înacţiuni FP.

Anul trecut, peste 21% din acţiunile Fondului Proprietatea auajuns de la Ministerul Finanţelor la deţinătorii de dosare dedespăgubire, unii dintre ei fiind foşti proprietari, în timp cealţii sunt speculatori, care au cumpărat dosare de despăgubire dela cei îndreptăţiţi. Doar în ultimele patru luni ale anului, statula cedat peste 10% din acţiuni, după ce acţionarii FP au aprobat înseptembrie preluarea mandatului de administrator de către grupulamerican Franklin Templeton şi listarea fondului la Bursă.

Foştii proprietari s-au pierdut pe drum

Modul în care s-a derulat procesul de despăgubire a determinatnumeroase nemulţumiri în rândul foştilor proprietari, care auaşteptat sau mai aşteaptă încă de câţiva ani să li se analizezedosarele pentru a intra în posesia acţiunilor. Aşteptarea lungă i-afăcut pe unii să renunţe şi să-şi vândă dosarele către altepersoane, care au obţinut ulterior în scurt timp acţiunile.

Alţii foşti proprietari nu au mai avut răbdare să aşteptelistarea fondului la Bursă (promisă de guvernanţi de patru ani) şişi-au vândut acţiunile pe piaţa "gri", către speculatori saufonduri de investiţii străine. În ultimele patru luni ale anuluis-au realizat peste 1.700 de tranzacţii cu titluri FP prinintermediul Depozitarului Central, prin care şi-au schimbatproprietarul 13% din acţiuni, potrivit datelor furnizate fonduluide Depozitarul Central. Deşi nu există date complete pe fiecarelună, informaţiile existente arată că în 2010 s-au transferataproape 30% din acţiunile FP, la preţuri cuprinse între 30% şi 60%din valoarea nominală de 1 leu a acţiunilor, la care s-au realizatpână acum conversiile în cadrul procesului de despăgubire.

Astfel, structura acţionariatului a suferit modificărisemnificative, iar foştii proprietari de case sau terenurinaţionalizate au ajuns să mai deţină doar o parte destul de micădin acţiuni. Cei mai mari sunt cei trei moştenitori aiindustriaşului Nicolae Malaxa, care deţin 7,95% din acţiuni.

Fondurile au luat 11% din FP în 2010

În schimb, în acţionariat au intrat puternic fonduri deinvestiţii străine, dar şi investitori locali puternici, cum suntSIF-urile. Numărul de investitori instituţionali (persoanejuridice) a crescut în 2010 de la 69 la 176, iar participaţiaacestora s-a mărit de la 8,7% la aproape 20%.

Printre cei mai activi cumpărători de acţiuni FP au fostSIF-urile, SIF Moldova (SIF2) ajungând să deţină 1%. În joc auintrat însă şi fonduri sau vehicule de investiţii străine, care aucumpărat pachete mari în ultimul an. Printre acestea se numărăbritanicii de la Coneglen sau suedezii de la East Capital. Numărulfondurilor de investiţii care deţin mai mult de 1% din capital acrescut la cinci în decembrie, faţă de patru în ultimele trei luni,deţinerile cumulate ale acestora ridicându-se la 10,05%.

Participaţia statului coboară spre 33%

Statul în schimb a accelerat procesul de eliberare de acţiunicătre deţinătorii de dosare de despăgubire, iar în termen de un anar putea pierde controlul fondului. Pragul de 33% este foarteimportant, pentru că în statutul fondului dreptul de vot alcelorlalţi acţionari este limitat atât timp cât statul are peste33%.

Cu alte cuvinte, deşi mai deţine 39% din acţiuni, MinisterulFinanţelor e încă majoritar. În momentul în care participaţiastatului coboară sub 33%, acţionarii fondului vor putea decideridicarea restricţiilor de vot, iar influenţa MinisteruluiFinanţelor în AGA ar scădea considerabil.

În plus, având în vedere că la Fondul Proprietatea nu existăprag de deţinere, ca la SIF-uri, există posibilitatea ca dupălistare un grup de investitori puternici să acumuleze pachete maimari şi să preia controlul fondului. Numărul mare de acţionari şivaloarea ridicată a fre-float-ului fac posibil acest lucru.

Miza este mare, având în vedere că fondul deţine active evaluatela finele lunii noiembrie la 15,9 mld. lei (3,7 mld. euro), în timpce preţurile la care s-au tranzacţionat titlurile în ultimele luni,de circa 0,5 lei/acţiune, evaluează fondul la circa 6,85 mld. lei(1,6 mld. euro). Fondul deţine participaţii semnificative la celemai importante companii din sectorul energetic, cum sunt Petrom,Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Procesul de despăgubire va fi întrerupt în momentul listăriifondului, însă va fi reluat după circa trei luni (60 de şedinţebursiere) când despăgubirile se vor acorda la preţul mediu de peBursă. Astfel, dacă preţul va fi mult sub valoarea nominală de 1leu, statul îşi poate epuiza mai repede acţiunile.

Răscumpărarea acţiunilor, atuul din mânecaTempleton

Statul mai are însă un atu, după ce a aprobat anul trecut caFondul Proprietatea să poată răscumpăra până la 10% din acţiuni depe Bursă pentru a susţine preţul. Reprezentanţii Franklin Templetonau anunţat deja că vor folosi această opţiune dacă preţul va aveaun discount foarte mare faţă de valoarea activului net.

Americanii de la Templeton, a căror echipă din România estecoordonată de polonezul Greg Konieczni, au tot interesul să obţinăun preţ cât mai ridicat pentru titlurile FP după listare, deoareceinclusiv comisionul anual pe care-l încasează variază în funcţie decapitalizarea fondului şi nu de valoarea activelor, ca până înprezent. Astfel, la un preţ de 1 leu/acţiune, Templeton încaseazăcirca 15,5 mil. euro pe an, în timp ce la 0,5 lei/acţiune,comisionul este de 7,75 mil. euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO