SIF Transilvania (SIF3) a încheiat anul trecut cu un profit net de 207,8 mil. lei (49 mil. euro), de trei ori mai mare decât în 2010, iar SIF Moldova (SIF2) a raportat un câştig net de 191,5 mil. lei (45,2 mil. euro), dublu faţă de anul precedent, potrivit raportărilor transmise vineri Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Profiturile obţinute anul trecut de cele două SIF-uri sunt cele mai mari de la înfiinţarea celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) în urmă cu circa 15 ani şi au fost susţinute de vânzarea participaţiilor deţinute de cele două SIF-uri la BCR.
Cel mai mare profit obţinut de o SIF până acum fusese raportat de SIF Oltenia (SIF5) în 2009, respectiv 187 mil. lei (44,2 mil. euro). SIF Oltenia a fost anul trecut a treia la profit, cu un câştig net de 83,6 mil. lei (19,7 mil. euro), în creştere cu 3% faţă de 2010. SIF Oltenia este singura care nu a vândut anul trecut nicio acţiune la BCR şi nici nu a semnat cu austriecii de la Erste contractul final de vânzare a pachetului de 6,12% din acţiunile BCR pe care le deţine.
Toate celelalte patru SIF-uri au bătut palma cu Erste anul trecut. SIF Transilvania şi SIF Moldova au vândut integral pachetele de 6% pe care le deţineau, primind 123,6 mil. lei cash şi câte 1% din acţiunile Erste. Fiecare dintre cele două SIF-uri a marcat un profit de circa 106 mil. lei (25 mil. euro) din componenta cash a tranzacţiei.
SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4) au finalizat anul trecut doar o parte din tranzacţia cu Erste, urmând să vândă restul de acţiuni BCR în acest an. Ambele au raportat la finalul anului profituri de circa 66 mil. lei (15,6 mil. euro).
Urmează bătaia pentru dividende
Pentru investitorii de pe bursă, mai important decât profiturile SIF-urilor este cât din aceste profituri vor ajunge la acţionari sub formă de dividende.
În ultimii ani au existat mereu divergenţe între conducătorii SIF-urilor şi acţionari privind cuantumul dividendelor.
Consiliile de Administraţie ale SIF-urilor nu au fost niciodată dispuse să le distribuie acţionarilor toate profiturile, motivând că au nevoie de bani pentru noi investiţii. De cealaltă parte, acţionarii nu s-au mai mulţumit în ultimii ani cu dividendele propuse de şefii SIF-urilor şi au solicitat în AGA majorarea acestora. Unii preşedinţi de SIF-uri au acceptat solicitările, în timp ce alţii au refuzat să le introducă pe ordinea de zi. Mihai Fercală, preşedintele SIF Transilvania, s-a opus până acum cel mai categoric solicitărilor acţionarilor de creştere a dividendelor.
Anul acesta, însă, toţi ochii sunt aţintiţi asupra SIF Transilvania, care a raportat cel mai mare profit din istorie şi ar putea distribui şi cele mai mari dividende. Dacă întregul profit al SIF3 ar fi distribuit către acţionari, atunci randamentul dividendului ar putea depăşi 30%, iar la o rată de distribuire de 50%, randamentul ar fi de 16,4%, adică de două ori dobânda la un depozit bancar în lei pe un an.
Activele SIF-urilor, în scădere
Activele cumulate ale celor cinci SIF-uri au scăzut anul trecut cu 8,6%, la 6,38 mld. lei (1,48 mld. euro). SIF Muntenia (SIF4) a avut cea mai mare scădere de activ, de 12,4%, urmată de SIF Transilvania (SIF3) cu minus 11,6%. Cel mai puţin au scăzut activele SIF Moldova (SIF2), cu o corecţie de 3,8%.
O explicaţie pentru scăderile de activ este chiar tranzacţia cu Erste. SIF-urile au schimbat 6% din BCR cu cash şi pachete de 1% din Erste, iar acţiunile grupului austriac au scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut. O altă explicaţie este scăderea generalizată a bursei de la Bucureşti, care a pierdut în 2011 16% la nivelul indicelui BET-C.
Lăsând la o parte aceste aspecte conjuncturale, SIF-urile au o mare problemă pe termen lung atâta timp cât creşte presiunea privind distribuirea unor dividende tot mai mari. Dacă în urmă cu 3 ani, profiturile SIF-urilor proveneau în mare parte din dividendele încasate de la bănci, acum profiturile vin în principal din vânzări de active. Astfel, atâta timp cât SIF-urile vând şi dau profitul la acţionari, fără a reinvesti o parte din bani, activele vor continua să scadă.
Pe de altă parte, acţionarii nu au niciun motiv să lase mai mulţi bani în administrarea SIF-urilor, atâta timp cât preţul acţiunilor pe bursă este cu circa 60% mai mic decât valoarea activelor. Acţiunile SIF-urilor au scăzut anul trecut în medie cu 8,2%.
Activele cumulate ale celor cinci SIF-uri au scăzut anul trecut cu 8,6%, la 6,38 miliarde de lei (1,48 miliarde de euro). SIF Muntenia (SIF4) a avut cea mai mare scădere de activ, de 12,4%, urmată de SIF Transilvania (SIF3) cu minus 11,6%. Cel mai puţin au scăzut activele SIF Moldova (SIF2), cu o corecţie de 3,8%. O explicaţie pentru scăderile de activ este chiar tranzacţia cu Erste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
