Inca de la inceputul discutiei, Radu Teaca pare sa nu fie delocde acord cu ce s-a intamplat cu Bucurestiul din punctul de vedereal dezvoltarii orasului, dar mai ales cu aspectul arhitectural alnoilor cladiri. Cea mai mare problema din punctul lui de vedereeste modul in care autoritatile au permis dezvoltarea haotica sisuprasolicitarea terenurilor din centrul orasului cu cladiri preamari.
"Din pacate, in prezent arhitectura in Romania se rezuma laanveloparea comerciala a cladirilor, ceea ce rezulta ca infatisarein cladirile de birouri. La fel de bine, astfel de cladiri poti sale construiesti si in desert, pentru ca la fel o sa arate si acolo.Cea mai mare problema este insa atunci cand astfel de cladiri ocupasituri importante din oras si au un raport cu imprejurimile celputin straniu. Aici ar fi de precizat «disponibilitatea»autoritatilor care au permis cu prea multa usurintasuprasolicitarea terenurilor si depasirea gabaritelor cladirilor",a precizat Teaca.
Tocmai din aceasta cauza, Teaca apreciaza ca arhitectura si inspecial arhitectura de calitate in Romania nu este un businessprofitabil. "Arhitectura nu este un business. Arhitectura inRomania este o meserie nelucrativa in general, mai putin in cazulcelor care printr-o conjunctura favorabila reusesc sa prindalucrari mari, dar nu intotdeauna cand sunt bani inseamna ca avem siarhitectura de calitate", a spus Teaca.
Efectele benefice ale crizei. Faptul ca inultimii doi ani nu s-a mai construit aproape nimic in Bucuresti, pefondul crizei financiare, care a pus la pamant dezvoltareaimobiliara, este oarecum incurajator pentru Teaca, insa nu este deparere ca odata cu terminarea crizei si reluarea dezvoltarii urbanevom vedea si o arhitectura de calitate in Bucuresti.
"Atunci cand nu era criza se construia mult, dar ieftin si prostdin punctul de vedere al arhitecturii. Un prim efect paradoxalbenefic al crizei e ca se construieste mai putin. Inca nu simtrevenirea dupa aproape doi ani de criza. Daca «multul» s-a dus, cu«prostul» cred ca mai avem de asteptat", a concluzionat Teaca.
Arhitectura de calitate. Teaca face din startdiferenta intre arhitectura si arhitectura de calitate, iar o primadiferenta in favoarea arhitecturii de calitate este cea in carearhitectul nu face compromisuri in discursul sau.
"Sunt doua moduri de a face arhitectura. Sa slujesti arhitecturasau sa te slujesti de ea. Sunt unii care au ajuns sa se slujeascade arhitectura si care au facut bani, ceea ce nu intotdeaunainseamna arhitectura de calitate. La polul opus se afla cei careslujesc arhitectura si care doresc sa faca arhitectura de calitatedin orice proiect", a apreciat Teaca.
Din momentul in care arhitectul incepe sa faca compromisuri suntmari sanse ca discursul sa nu fie unul de calitate, dar care cusiguranta sa fie profitabil.
"La lucrarile mari, unde trebuie suprasolicitat terenul,arhitectul ramane fara libertate de miscare, cu exceptia fatadeicladirii unde poate utiliza materiale ceva mai inovative, dar caretot anvelopare se numeste si nu arhitectura de calitate", a maiprecizat Teaca.
Cu toate acestea, in Bucuresti sunt si cladiri de birouri caresunt pe gustul profesorului de arhitectura. "Sunt si exemplereusite de lucrari mari, precum complexul Sema Parc, dar si lucraride dimensiuni mai reduse, precum cladirea de birouri de pe DemDobrescu, proiectata de Dan Marin (cladirea de birouri din PiataRevolutiei de langa cladirea Senatului - n.a.), unde valoareacladirii sta tocmai in puterea contrastului dintre vechi si nou", acontinuat Teaca.
Cat costa calitatea. Teaca raspunde din startca arhitectura de calitate e scumpa si ca nu toti romanii suntdispusi sa plateasca pentru ea.
"Un proiect in care arhitectul se implica foarte mult, pana ladetalii referitoare la ce prize si intrerupatoare trebuie montatesi unde, costa. Pretul pe care societatea romaneasca il da pearhitectura este in continuare foarte mic, arhitectura de calitatefiind un fel de lux pentru romani", a spus Teaca.
Cat costa mai exact arhitectura de calitate? "De regula,proiectarea costa cam 10% din valoarea proiectului, insa daca aicipentru o casa de 400-500 de metri patrati este foarte greu sa cerimai mult de 30.000 de euro pentru proiectare, in Occident,proiectarea pentru o casa similara poate costa si 150.000 de euro",a dat exemplu Teaca.
In Romania, valoarea pietei de proiectare este de aproximativ300 de milioane de euro, potrivit ultimelor estimari din piata.
"Exista oameni cu autoritate in domeniul arhitecturii si carepot cere astfel de sume pentru proiectare si in Romania, dar chiarsi ei nu pot depasi cu mult pretul pietei, care din pacate esteprea mic pentru a putea fi suficient de expresiv arhitectural", amai spus Teaca.
Relatia dintre arhitect si client. Chiar si asainsa, Teaca reuseste sa gaseaca clienti care sunt dispusi saplateasca pentru o arhitectura de calitate si nu se fereste saspuna ca relatia dintre arhitect si client nu este intotdeauna unausoara, in conditiile in care invevitabil apar conflicte in celedoua parti.
"Sunt intr-adevar oameni care sunt dispusi sa plateasca pentruarhitectura de calitate si sunt proiecte unde am avut afinitati maimari cu clientii, ceea ce mi-a permis o libertate mai mare alimbajului. Relatia dintre arhitect si client este insa una deanduranta, intrucat arhitectul trebuie sa absoarba toatefrustrarile clientului, pentru ca in definitiv arhitectul ii induceclientului o locuinta in care acesta isi duce traiul de zi cu zi.Am incercat sa evit tipul acesta de fundatura cu clientii mei sipana acum mi-a reusit. Am si norocul ca in ultima vreme clientiicare vin la mine stiu la ce sa se astepte din partea mea si stiu caam un stil si ca cu greu mai ma pot dezobisnui de el", a marturisitTeaca.
In final Teaca a incheiat cu o alta marturisire: "Imi este greusa spun care este cel mai indragit proiect al meu. Toate imi suntla fel de dragi".
Cine este Radu Teaca
- Are 49 de ani si este conferentiar universitar la CatedraBazele Proiectarii din cadrul Universitatii de Arhitectura siUrbanism "Ion Mincu" din Bucuresti, precum si directorul birouluide arhitectura Artline.
- A absolvit studiile Institutului de Arhitectura din Bucuresti,in 1987, iar in 2000 Teaca si-a luat doctoratul inarhitectura.
- In prezent este membru in Senatul Uniunii Arhitectilor dinRomania, precum si in Ordinul Arhitectilor si RegistrulArhitectilor din Romania.
- In 2004 a fost Comisar al expozitiei romanesti din cadrulBienalei de Arhitectura de la Venetia.
- In 2008 a participat ca expozant la colocviul de arhitectura"Parcours d'architectures en Europe" de la Stasbourg, din Franta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
