Cele mai recente progrese tehnologice au dus la inovaţie fără precedent în educaţie, inclusiv diplome de master obţinute pe internet, care au dus la o comunicare total nouă cu studenţii din jurul lumii, scrie Mashable.
O altă schimbare este creşterea majoră a interesului în cursuri de programare de software, precum Codeacademy şi Treehouse. În mijlocul reformei educaţionale şi experimentelor, şcoala de hackeri ia o abordare total diferită pentru a antrena următoarea generaţie de programatori: fără costuri, fără note, fără profesori, fără programă.
Şcoala de hackeri este un program de cursuri care durează 3 luni, în New York, complet gratis şi cu o programă care permite studenţilor să se focalizaze pe pasiunile lor, învăţându-i cum să-şi îmbunătăţească abilităţile de programare.
Mashable a realizat un interviu cu Mary Rose Cook, îndrumător (“profesor”) de la Hacker School.
Ce faci ca un îndrumător la Şcoala de Hackeri? Cum arată viaţa ta de zi cu zi?
Noi ajutăm practic oamenii să devină programatori mai buni, stăm şi discutăm codurile cu studenţii. Stăm cu ei o oră sau două, după care conducem prin exemplu, pentru că suntem şi noi “studenţi” care avem proiectele noastre.
Spre deosebire de cele mai multe şcoli, Şcoala de Hackeri nu are note, profesori sau o programă formală. De ce aţi decis să mergeţi cu acest model?
Credem că oamenii învaţă şi se simt cel mai bine când fac ceva pentru care sunt interesaţi cu adevărat. Problema cu notele este că dacă clasifici munca prin acest criteriu, principala motivaţie va fi nota, nu bucuria de a crea ceva.
Dacă studiezi o materie şi te aştepţi să fie testat în cadrul unui examen, o să înveţi într-o manieră superficială, pentru că se caută doar reţinerea detaliilor care ar conta la examen.
Înţeleg că nu vreţi note, dar de ce nu vreţi nici profesori sau programă şcolară?
Nu credem că toată lumea este interesată de acelaşi lucru, iar o programă care ar impune oamenilor o direcţie le-ar nega interesul. Varietatea proiectelor este foarte vastă, unii oameni lucrează la aspecte tehnice de design, în timp ce alţii la aplicaţii pentru iPhone, alegerea fiind doar a lor.
Cum ai ajuns să ocupi un post în cadrul Şcolii de Hackeri?
Am fost o studentă a instuţiei în vara lui 2012. După ce am terminat, m-au întrebat dacă vreau să devin angajat. Am învăţat de departe cel mai mult în perioada în care am fost la Hacker School, aşa că am fost foarte entuziasmată să pot oferi acelaşi lucru şi pentru alţi oameni.
Care parte din slujbă te solicită cel mai mult?
Oamenii sunt dezordonaţi, iar ca programator îmi place să găsesc tipare în lucruri. Până la un punct, pot face asta, dar cu siguranţă nu mereu. Trebuie să reinventez cum să lucrez cu oamenii de fiecare dată când lucrez cu cineva nou, ceea ce este foarte interesant, dar şi obositor în acelaşi timp.
Care este cultura companiei la Hacker School?
Cultura de la Hacker School este că toată lumea este foarte prietenoasă. Încercăm să facem oamenii să nu le fie frică şi să se simtă ciudat când nu ştiu ceva şi să îi facem să se simtă în regulă fiind “vulnerabili” educaţional.
Există totuşi nişte reguli sociale pe care le impunem:
1. Fără “Pai, de fapt…” – Dacă ai o discuţie cu cineva despre o tehnicalitate, şi greşeste, nimeni nu are voie să spună “pai, de fapt…”. Trebuie explicat unde greşeste persoana respectivă, fără să privească de sus sau să fie enervant.
2.Nu mimăm surprizele – Dacă îmi spui “Lucrez pentru Mashable”, iar eu spun “Ce este Mashable?”, dacă răspunsul tău este “Nu ştii ce e Mashable??” atunci nu ma înveţi nimic, decât mă faci să mă simt rău.
3. Fără condus de pe bancheta din spate – Dacă cineva lucrează la ceva şi vrei să ajuţi, este foarte bine; întreabă dacă poţi să te alături, dar nu împrăştia sfaturi peste tot prin cameră.
4. Evită sexismul, rasismul, homofobia sau orice altă formă de discriminare.
Cum va evolua Şcoala de Hackeri în următorii 10 ani ?
Această întrebare are trei coordonate principale, la care şi noi ne gândim. În primul rând, cum se scalează Şcoala de Hackeri. Momentan putem ţine 70 de elevi şi 8 îndrumători, ceea ce însaemnă în jur de 10 elevi la fiecare îndrumători. Întrebarea care se ridică este dacă putem să ţinem 100 de studenţi cu un singur îndrumător, sau 1.000, sau 10.000?
A doua coordonată, este modelul cu care am venit pentru a ajuta oamenii să înveţe programare aplicabil şi în alte domenii? Putem avea şcoală de tâmplărie sau de inginerie?
A treia coordonată Poate cultura organizaţională să fie transmisă sateliţilor? Poate fi o Hacker School-Londra, sau San Francisco sau Mumbai?
Aceste trei coordonate-întrebări vor ghida unde se îndreaptă Şcoala de Hackeri în următorii 10 ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
