Capitalul străin care a ajutat ţările emergente să se dezvolte a devenit un pericol

De-a lungul anilor, capitalul străin care pătrundea pe pieţeleemergente a jucat un rol vital în finanţarea infrastructurii înIndia, fabricilor în China şi cumpărătorilor de automobile de luxdin Brazilia.
Acum însă ţările cu un ritm rapid de dezvoltare au început să seteamă că investiţiile pe termen scurt vor duce la apreciereamonedelor locale, vor reduce competitivitatea bunurilor lor pepiaţa mondială şi vor crea bule de active dificil de "spart".

Opinia că infuziile libere de capital sunt benefice pentru toatepărţile este acum zguduită din temelii. Investiţiile pe termenscurt trebuie ţinute sub control, este poziţia care câştigă acumdin ce în ce mai mult teren.
Totuşi, există în continuare riscul ca pe măsură ce controalele decapital sunt adoptate de un număr în creştere de ţări, unul dintrerezultate să fie o serie de devalorizări competitive, care ar puteaîndepărta investitorii străini şi duce la o prăbuşire a pieţelor deacţiuni.
Multe ţări iau în calcul măsuri suplimentare temându-se că cea mairecentă încercare a băncii centrale americane de a redresa economiaStatelor Unite prin pomparea a încă 600 de miliarde de dolari însistemul bancar va slăbi în continuare dolarul şi va trimitefonduri în creştere către pieţele cu un rimt rapid de creştere.
Pieţele emergente s-au confruntat tot anul cu consecinţelereorientării capitalului investitorilor dinspre ţările occidentalecu niveluri extrem de scăzute ale dobânzii în căutare de randamentemai mari. Investiţiile de capital pe termen scurt în pieţeleemergente, în mare parte pe pieţele de acţiuni, situate la un maximistoric, este de aşteptat să atingă 458 de miliarde de dolari înacest an, cel mai ridicat nivel din anul 2007, când 784 miliarde dedolari au intrat pe aceste pieţe, conform Institutului de FinanţeInternaţionale.
Abandonându-şi poziţia iniţială, Fondul Monetar Internaţionalrecunoaşte acum controalele de capital drept un instrument viabil.În mod similar, Statele Unite şi-au exprimat sprijinul pentruacţiunile întreprinse de ţări cu monede supraevaluate ca Brazilia.

Părerile sunt împărţite însă în ceea ce priveşte condiţiile în careţările ar trebui să impună controale asupra investiţiilor. Un noustudiu realizat de Peterson Institute for International Economicsoferă o sugestie. Conform studiului, strategii trebuie să distingăîntre mai multe tipuri de controale de capital. Cele puse înaplicare de ţări ca China şi alte ţări asiatice, menite să menţinămonedele locale la niveluri scăzute artificial intră în contrast cucele aplicate de Brazilia şi alte ţări, ce sunt menite săpreîntâmpine bule de active şi o apreciere prea rapidă a monedelorlocale.
China, despre care autorii studiului spun că îşi încurajează monedasă rămână cu cel puţin 20% subevaluată în raport cu dolarul, şiSingapore, unde nivelul subevaluării este chiar mai ridicat, la30%, "încalcă obligaţia internaţională" de a evita devalorizăricompetitive, concluzionează institutul.

Cât priveşte economiile cu un ritm alert de creştere ca Brazilia şiTurcia, unde monedele sunt acum supraevaluate în raport cu dolarulcu un nivel estimat la 9% şi respectiv 16%, studiul concluzioneazăcă acestea au motive justificate pentru a ridica astfel debariere.
Ceea ce conferă studiului o autoritate sporită este faptul că unuldin autorii săi este John Williamson, economist internaţional carea creat noţiunea originală a consensului de la Washington în 1989.Conform acestuia, ţările aflate în curs de dezvoltare trebuie săabsoarbă zece politici, cum ar fi echilibrarea bugetelor,privatizarea întreprinderilor de stat şi deschiderea pieţelorpentru investitorii străini, pentru a avea un succes economic dedurată.

După criza asiatică din 1997 şi prăbuşirea pieţei ruseşti din 1998,ideea că fluxurile de capital reprezintă un bun incontestabil aînceput să fie dezbătută.
În pofida succesului Chinei în a-şi menţine moneda sub controlstrict şi a acţiunilor recente ale Taiwanului, Braziliei şi altorţări, nu toate ţările emergente ridică bariere totuşi.
Strategii din Turcia, de exemplu, spun că nu vor impune controale.
"Cred că s-a exagerat puţin în privinţa necesităţii acestorcontroale de capital", declară William Cline, co-autor alraportului Peterson Institute.