Delegaţia FMI la Budapesta a decis să îşi facă bagajele şi să iaavionul spre Washington. Temporar cel puţin, relaţia între statulsituat la vest de România şi creditorul internaţional s-a rupt.
"Principalele cauze ale rupturii dintre Fondul MonetarInternaţional, Comisia Europeană şj guvern sunt suprataxareabăncilor şi intenţia autorităţilor de a reduce salariulguvernatorului băncii naţionale. În privinţa taxei speciale impusăbăncilor, guvernul doreşte să aştepte până în octombrie, când auloc alegerile locale, pentru a lua o decizie şi pentru a stabilidetaliile acestei măsuri. FMI şi CE au refuzat propunereaautorităţilor. O a doua problemă ar fi dorinţa guvernului de alimita salariul guvernatorului băncii naţionale la 2 mil. forinţi(7.000 euro), faţă de 28.000 de euro cât are în prezent. FMI aanunţat ca o asemenea decizie ar fi periculoasă pentru independenţabăncii", a declarat pentru ZF Karoli Csabai, jurnalist pentrusăptămânalul economic şi politic Heti Világgazdaság (HVG).
FMI ar fi preferat o reţetă de austeritate asemănătoare celeidin România, afirmă ministrul economiei de la Budapesta, GyorgyMatolcsy.
"Am auzit de această afirmaţie, însă nu pot oferi detalii despremăsurile pe care Ungaria ar trebui să le adopte, pentru că laBudapesta guvernul este opac. Noi jurnaliştii nu ştim niciodată cefac sau ce vor să facă autorităţile", a completat Csabai.
România, un model pentru maghiari
"Atât situaţia din Ungaria, cât şi decizia Moody's de aretrograda ratingul Irlandei vor avea impact în regiune. În cazulRomâniei însă, după impactul pe termen scurt - bazat exclusiv pesentiment - ţara noastră ar putea avea de câştigat pentru cămenţine acordul. România ar putea să se diferenţieze pozitiv, însădoar dacă respectă acordul. Din situaţia Ungariei putem învaţa noice se întâmplă dacă nu", este de părere Lucian Anghel,economist-şef al BCR.
România ar putea deveni chiar un model de urmat pentru Ungaria.Astfel, în cazul în care "nu se va impune o taxă pe bănci, FMI asugerat lansarea unui program de austeritate de timpul celuiadoptat de România sau Ucraina", a spus Matolcsy.
Autorităţile de la Budapesta au anunţat că nu vor impune noimăsuri de austeritate deoarece consideră că acestea sunt principalacauză a declinului economic prelungit şi a ratei ridicate aşomajului, potrivit ministrului economiei.
Cine câştigă? FMI vs. Ungaria
În pofida sfaturilor FMI, cabinetul nu va renunţa la planul săude a suprataxa instituţiile financiare în următorii trei ani.Guvernul de la Budapesta intenţionează să strângă numai în acest an200 mld. forinţi (709 mil. euro).
Fondul este de părere că această măsură, deşi temporară, riscăsă "pună în pericol atât procesul de creditare, cât şi creştereaeconomică".
Creditorul cu sediul la Washington nu este însă singurul care"şi-a luat jucăriile" şi a lăsat Ungaria fără banii rămaşi din cele20 mld. euro. Uniunea Europeană a suspendat formularea uneiconcluzii privind acordul încheiat de statul maghiar cuinstituţiile internaţionale de credit în urmă cu doi ani. Mai mult,nu se ştie când va fi finalizată evaluarea, potrivit oficialilorUE.
"Există o serie de întrebări la care guvernul trebuie sărăspundă pe larg. De aceea cea mai potrivită decizie ar fi sărevenim pentru o serie de discuţii în profunzime".
Prin retragerea celor două instituţii, Ungaria nu mai poateaccesa o nouă tranşă din creditul de 20 mld. euro. Statul nu a maiaccesat în ultimele luni tranşele de la FMI, dar se analizaposibilitatea semnării unui nou acord, de această dată preventiv,ce va avea rolul de plasă de siguranţă.
Oficialii UE spun însă că Ungaria nu riscă din cauza acesteisituaţii "consecinţe directe şi iminente".
Extrase din comunicatul FMI
Economia Ungariei a început să îşi revină din criza economică şifinanciară care a marcat statul în perioada 2008-2009, ajutată înspecial de exporturi. Cererea internă rămâne însă slabă, înprincipal din cauză că procesul de creditare este blocat ca urmarea condiţiilor de creditare dure impuse de bănci şi pentru că piaţamuncii încă nu şi-a revenit.
Cu ajutorul acordului, autorităţile maghiare au făcut progreseşi şi-au ajutat economia prin politici macroeconomice prudente şiprin politici menite să întărească sistemul financiar. În ceea cepriveşte respectarea ţintelor stabilite în 2008, odată cu semnareaacordului - ţinte atât structurale, cât şi cantitative - situaţia afost mulţumitoare până în iunie.
În pofida rezultatelor pozitive, mai sunt necesare noi eforturicare să le cimenteze şi să readucă economia pe drumul cel bun -creştere puternică şi sustenabilă. Pentru atingerea obiectivelortrebuie adoptate şi alte măsuri. Decizii dificile va trebui să fieadoptate nu doar pe segmentul veniturilor - unde taxa impusăsectorului financiar, care ar putea afecta procesul de creditare şicreşterea economică, este una temporară, ci şi pe segmentul decheltuieli.
În ultimele două săptămâni, misiunea FMI a purtat discuţiiaprinse cu autorităţile în privinţa acestor aspecte. Deşi ne-am pusde acord în mare parte, mai există o serie de probleme încănerezolvate. Delegaţia se întoarce astfel la Washington.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
